Comisia Europeană cere autorităţilor române să spună dacă aplică amânarea certificatelor verzi pentru producătorii de energie regenerabilă

Autorităţile trebuie să clarifice la Bruxelles neclarităţile din actu normativ ce amână certificatele verzi

Comisia Europeană solicită autorităţilor de la Bucureşti, într-un document intrat în posesia "Adevărul", să clarifice dacă aplică sau nu amânarea emiterii de certificate verzi pentru energia regenerabilă, adoptată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2013.

Documentul, datat 24 iunie, solicită autorităţilor române să notifice la Bruxelles măsurile luate prin legea 134/2012 şi să clarifice dacă ordonanţa 57/2013, prin care se amână o parte din certificatele verzi pentru anul 2017, se aplică în acest moment.

“În particular, în cadrul întâlnirii ţinute în data de 22 mai cu reprezentanţi ai Ministerului Energiei, ANRE şi Consiliul Concurenţei am indicat în mod clar că cel puţin o parte din anumite modificări necesită notificare sub regulile ajutorului de stat şi am înţeles că o pre-notificare sau o notificare formală va fi trimisă în curând. Până acum nicio astfel de (pre)notificare nu a fost primită. În schimb, am constatat din surse terţe sau din informaţiile disponibile în mod public că în data de 23 mai Ministrul Energiei a anunţat public cum Comisia Europeană a fost de acord cu amendamentele conţinute în draftul ordonanţei", dar "serviciile Comisiei nu au primit încă informaţiile necesare pentru a putea forma o opinie care să permită Comisiei să adopte o poziţie asupra problemei”, se arată în document.

Prin ordonanţa 57, Guvernul a decis amânarea a două certificate verzi pentru sectorul fotovoltaic şi câte unul pentru eolian şi microhidro.

Schema de sprijin pentru sectorul energiei regenerabile este în continuare foarte generoasă, deoarece amânarea unei părţi din certificate, stabilită de Guvern, nu reduce beneficiile.

În schimb, prevederea prin care se scutesc marii consumatori industriali de plata a 50% din certificate va fi pusă în practică doar după avizul scris al CE. Comisia cere autorităţilor să spună clar dacă această prevedere va fi notificată ulterior şi să prezinte un interval de timp pentru această procedură. 

Certificatele verzi, 12% din factură

Certificatele verzi reprezintă 12% din factura consumatorilor casnici, însă în cazul industriei procentul este mai mare. Alro şi ArcelorMittal, cei mai mari consumatori de electricitate din România, s-au plâns în dese rânduri de scumpirile generate de certificatele verzi. 

Potrivit oficialilor Alro, costurile cu certificatele verzi reprezintă acum 16% din costul pe tona de aluminiu, respectiv 300 de dolari. Alro a propus să nu se mai acorde certificate verzi după atingerea cotei de energie verde de 24%, asumată de România în faţa Comisiei Europene. În acest moment, cota este îndeplinită în proporţie de 97%.

Lakshmi Mittal, preşedintele grupului siderurgic ArcelorMittal, a venit de două ori în România în ultimele luni pentru a discuta cu premierul Victor Ponta diverse modalităţi de sprijin pentru combinatele sale. Mittal a spus că s-ar putea retrage din Europa din cauza costurilor mari cu energia. Grupul a propus Executivului o serie de soluţii pentru scăderea costurilor cu energia, precum preluarea reţelei de distribuţie din interiorul combinatului de la Galaţi de la Electrica Muntenia Nord sau preluarea de către Romgaz a CET Galaţi în contul datoriilor. Aceasta furnizează abur combinatului şi un faliment al acesteia pune în pericol activitatea întreagului combinat de la Galaţi.

Cea mai generoasă schemă de sprijin din Europa

România are cea mai mare schemă de subvenţionare a energiei verzi din întreaga Europă, suma totală fiind de 10 miliarde de euro. Nivelul sprijinului oferit investitorilor în energia verde din România este cel mai ridicat din Europa, cu un procent de 224% pentru eolian, comparativ cu o medie europeană de 100%. Pentru energia solară, nivelul este unul fantastic – de 657%.

Alte state europene, precum Germania sau Spania au redus deja şi ele sprijinul acordat energiilor verzi, din cauza costurilor mari pe care le generau.

Care e nivelul subvenţiilor în Germania şi Spania

Germania a păstrat competitivitatea marilor consumatori industriali asigurându-le acestora anumite excepţii. Principala diferenţă faţă de România o constituie faptul că aceasta are tarife speciale de injectare în reţea, aşa-numitul „feed-in tariff“. Pe de altă parte, tariful pentru energia regenerabilă este redus anual pentru a introduce un stimulent pentru scăderea costurilor cu inovarea. Tarifele se aplică pe toată perioada de plată, respectiv 20 de ani. Pentru energia eoliană produsă pe uscat, tarifele sunt de la 48,7 euro/MWh la 89,3 euro/MWh, acestea scăzând anual cu câte 1,5% pe 20 de ani. Comparativ, ţara noastră oferă două certificate verzi, care se tranzacţionează la un preţ maxim de 55 de euro, plus alţi 40 de euro pe care producătorul îi obţine din vânzarea energiei pe OPCOM.

La fotovoltaic, tariful garantat este între 179,4 euro/MWh până la 244,3/MWh, unde scăderea treptată anuală este de 9%. Preţul este diferenţiat în funcţie de amplasament şi puterea instalaţiei: tariful maxim este acordat sistemelor instalate pe clădiri şi cu puteri de până în 30 kW. Centralele puse pe terenuri agricole nu primesc sprijin. În România se acordă şase certificate verzi, care înseamnă un total de 330 euro/MWh, la care se adaugă preţul energiei.

În Spania, producătorii de energie verde trebuie să opteze între un sistem de „feed-in tariff“ şi schemă de bonus garantat, care se adaugă preţului de piaţă al energiei. Pentru energia eoliană se acordă 73,2 euro tarif fix, garantat 20 de ani. În cazul energiei fotovoltaice, cel mai mare tarif este de 340 de euro/MWh pentru sisteme instalate pe clădiri, dar care au capacităţi instalate sub 20 kW. Pentru centralele de peste 10 MW nu se acordă stimulente.