Cifrele Guvernului sunt insuficiente, legea CAS se întoarce la Parlament

Chiar dacă Executivul a prezentat posibilele surse din care se va acoperi gaura bugetară provocată de reducerea contribuţiilor sociale, preşedintele Traian Băsescu cere Legislativului să reanalizeze proiectul, invocând deficitul excesiv al bugetului de pensii.

Reducerea CAS poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă şi reducerea evaziunii la CAS, afirma, marţi seara, premierul Victor Ponta.

În replică, miercuri seara, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că retrimite Parlamentului proiectul guvernamental, argumentele premierului fiind considerate insuficiente.

Argumentele premierului

Premierul a prezentat, la Guvern, un material în care se afirmă că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator implică un cost de 4,8 miliarde de lei anual, care poate fi acoperit prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuţii de şomaj şi impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (cu încasări estimate la 1,3 miliarde de lei), dar şi cu încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiţii pe care mizează şeful Guvernului (1,25 miliarde de lei).

La acestea s-ar adăuga, în opinia premierului, recuperarea unor datorii de la firme în insolvenţă (calculul Guvernului fiind că s-ar încasa astfel patru miliarde de lei doar dacă sunt recuperate 10% din datorii), reducerea cu 10% a evaziunii fiscale la CAS (1,9 miliarde de lei), creşterea salariului minim în 2015 şi venituri bugetare suplimentare din creşterea economică nominală mai mare din 2015.

Materialul prezentat de Victor Ponta include şi 12 argumente pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, şi anume creşterea economică, deficitul bugetar, datoria publică, industrializarea, fondurile europene absorbite, investiţiile în infrastructură, salariile mărite, pensiile şi măsurile sociale, locurile de muncă create, taxele-politica fiscală, încasările la buget şi reforma ANAF, efectul asupra CAS-trecut şi viitor.

Şeful Guvernului a mai afirmat că beneficiile reducerii CAS ar urma să fie 70.000 noi locuri de muncă, cu scoaterea "la alb" a 77.000 locuri de muncă, creşterea investiţiilor străine directe, recuperarea de arierate ale firmelor la buget.

Contraargumentele preşedintelui

„Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de lei la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii“, se precizează în cererea de reexaminare trimisă de preşedintele Traian Băsescu către Parlament.

În document se mai arată că „pentru perioada 2015-2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă şi nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării“.

„Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale“, subliniază preşedintele.