Catalogul firmelor, o găselniţă de zeci de milioane de euro băgaţi în fiecare an în buzunarul Camerei de Comerţ şi Industrie a României

Toate cele peste 1,5 milioane de firme din România, inclusiv persoanele fizice autorizate, ar urma să fie obligate să cotizeze anual cu sume cuprinse între 10 şi 100 de euro pentru a se înscrie într-un aşa-numit Catalog al firmelor, realizat de Camera de Comerţ – practic, un Registru al Comerţului paralel. Cine nu se conformează nu-şi poate depune bilanţurile la Fisc.

Un proiect iniţiat de 40 de parlamentari UDMR, PSD şi PNL, printre care şi ministrul Muncii, Marius Budăi, propune înfiinţarea de către Camera de Comerţ a unui Catalog al firmelor, în care absolut toţi operatorii economici, chiar şi PFA sau Întreprinderi Individuale, ar fi obligaţi să se înscrie contra unei cotizaţii anuale cuprinse între 10 şi 100 de euro, în caz contrar riscând să nu îşi poată depună bilanţul anual la ANAF.

Proiectul de act normativ, depus la Senat la data de 20 aprilie, prevede că acest catalog al firmelor va fi public şi reprezintă evidenţa tuturor profesioniştilor, întocmită şi actualizată periodic de către Camera Naţională împreună cu camerele judeţene. 

„Pentru înregistrarea iniţială, pentru înregistrarea modificărilor şi, respectiv, pentru menţinerea actualizată a informaţiilor în Catalogul firmelor, profesioniştii achită Camerei Naţionale o contribuţie anuală diferenţiată, constând în echivalentul în lei, la cursul BNR, din ziua efectuării plăţii, după cum urmează: 100 euro/an pentru întreprinderile mari; 75 euro/an pentru întreprinderile mijlocii; 50 euro/an pentru întreprinderile mici; 20 euro/an pentru microîntreprinderi; 10 euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale”, se arată în proiect.

Documentul prevede printre altele că în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, profesioniştii înregistraţi în Registrul Comerţului au obligaţia să solicite înscrierea în Catalogul firmelor ţinut de CCIR, depunerea situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor fiind condiţionată de înscrierea în Catalogul firmelor, precum şi de achitarea contribuţiei anuale corespunzătoare.

Încasări anuale de minimum 26 de milioane de euro

Expunerea de motive înregistrată pe site-ul Senatului nu conţine niciun studiu de impact, nu menţionează numărul firmelor active, nici dimensiunea lor şi nici numărul PFA sau al Întreprinderilor Individuale.

Din datele oficiale ale ONRC reiese însă că în România, la finalul lunii februarie, erau înregistrate 1.117.619 de firme active şi 417.949 de PFA şi ÎI. Cum ONRC nu diferenţiază dimensiunea firmelor, am luat în calcul cea mai mică taxă anuală pe firmă, cea pentru microîntreprinderi, de 20 de euro/an. Calculul arată că CCIR ar încasa cel puţin 22,35 milioane de euro, plus încă 4,18 milioane de euro de la PFA şi ÎI, adică peste 26 de milioane de euro în fiecare an. 

„Cotizaţia de promovare” este însă mult mai mare, având în vedere că, potrivit proiectului, firmele mari ar cotiza 100 euro/an, cele mijlocii câte 75 euro/an, iar cele mici 50 de euro/an. Dacă aproximăm o medie rezonabilă de 50 de euro pe an, impactul financiar ar ajunge la aproximativ 60 de milioane de euro/an.

Taxă inutilă, impusă cu japca

Consultantul fiscal Cornel Grama avertizează că este o taxă impusă cu japca, având în vedere că toate aceste categorii de firme nu vor putea depune bilanţurile anuale la ANAF decât dacă s-au înscris în catalogul firmelor şi dacă au achitat contribuţia anuală. „Amenda pentru nedepunerea bilanţului la ANAF este de 4.500 lei, adică aproape 1.000 de euro. Adică fiecare entitate privată din România este obligată să cotizeze la un ONG, căci asta este până la urmă Camera de Comerţ şi Industrie a României”, a declarat Cornel Grama.

Contactat telefonic, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), a declarat că este o taxă inutilă. „Noi luptăm pentru debirocratizare, simplificare şi taxe mai scăzute iar ei, aşa numiţii «reprezentanţi ai mediului de afaceri», militează pentru introducerea de noi taxe! Sunt curios care va fi reacţia liderilor politici pentru această iniţiativă care ar decredibiliza partidele politice în faţa unui mediu de afaceri şi aşa extrem de încercat în aceşti ani”, a declarat pentru „Adevărul”  Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Daraban, CCIR: Este o contribuţie de promovare

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a prezentat ieri într-o conferinţă de peresă proiectul care impune firmelor să plătească taxa de 10 – 100 de euro/an, spunând însă că nu este o taxă, ci o „contribuţie pentru promovare”.  Potrivit lui Daraban, este necesară realizarea unui catalog al firmelor unde să fie evidenţiată din ce a fost realizată cifra de afaceri, astfel încât datele să exprime realitatea din teren, ceea ce nu se întâmplă acum la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

„La ONRC sunt foarte multe coduri CAEN şi nu ştim ce fel de activitate are firma respectivă. Este vorba despre o contribuţie pentru promovare, vă rog să nu o numiţi taxă. Acest proces nu poate fi făcut gratis. Avem cel mai subfinanţat sistem cameral. Suma este modică, dar puţin de la mulţi se strâng suficienţi bani pentru promovare”, a mai spus oficialul, potrivit Agerpres.

În completare, secretarul general al CCIR, Ovidiu Silaghi, a afirmat că din cele 1,1 milioane de companii înregistrate la ONRC „doar 768.367 de companii au depus bilanţul la ANAF, ceea ce înseamnă că peste 348 de mii de companii păcălesc autorităţile prin nedepunerea bilanţului fiscal şi nu păţesc absolut nimic”. 

Camera de Comerţ are antecedente

Nu este pentru prima dată când Camera de Comerţ – un ONG, practic - încearcă să folosească forţa Parlamentului pentru a-şi spori veniturile pe seama resurselor publice sau a mediului de afaceri. CCIR beneficiază deja, pentru o perioadă de 49 de ani, până în anul 2053, de un drept de folosinţă gratuită asupra terenurilor Romexpo. Anul trecut, un proiect de lege propunea ca un teren de 46 ha să fie transmis în mod gratuit CCIR, urmând ca aceasta să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall şi să construiască 14 turnuri în curtea Romexpo. Proiectul a fost puternic controversat, fiind chiar retrimis spre reexaminare de către Klaus Iohannis, contestat şi declarat constituţional de CCR, pentru ca într-un final Comisia Europeană să considere că iniţiativa legislativă ar putea implica un ajutor de stat, „ţinând cont de activitatea economică pe care CCIR o desfăşoară, mai ales prin prisma activităţilor legate direct de Romexpo”. Tot atunci, CNIPMMR a acuzat că CCIR va primi terenul de la stat în mod gratuit şi va încasa şi noi taxe de la firme. 

De asemenea, în anii 2000, când preşedinte al Camerei de Comerţ era Mihail Vlasov, condamnat penal ulterior, a încercat, tot prin Parlament, să scoată Registrul Comerţului de sub autoritatea Ministerului Justiţiei şi să-l aducă din nou în subordinea Camerei de Comerţ.