Un document al Ministerului Finanţelor care evidenţiază situaţia datoriilor înregistrate de administraţiile locale arată că opt judeţe şi patru municipii reşedinţă de judeţ sunt atât de puternic îndatorate încât nu mai au dreptul, potrivit legii, să se împrumute sau să garanteze împrumuturi. Adică au depăşit limita de 30% a gradului de îndatorare (plăţi de făcut în raport cu bugetul disponibil).

Întâmplător sau nu, printre administraţiile supraîndatorate se numără şi „feudele“ unor baroni locali, între care amintim municipiile Constanţa (unde primar este Radu Mazăre) şi Piatra Neamţ (primar Gheorghe Ştefan) şi judeţele Vrancea (condus de Marian Oprişan), Teleorman (cu Adrian Gâdea, locţiitorul lui Liviu Dragnea) sau Caraş-Severin (condus de Sorin Frunzăverde). Foarte aproape de limita de îndatorare se regăsesc judeţele Tulcea, Ialomiţa şi Argeş, dar şi municipiile Reşiţa, Bacău, Slobozia şi Giurgiu, care au o capacitate limitată de a atrage credite.

Cine sunt campionii supraîndatorării

Analizele asupra datoriei publice din ultimii ani au arătat că, în timp ce la nivel naţional România îşi reduce deficitul bugetar, la nivel local lucrurile evoluează exact pe dos, adică deficitele administraţiilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi, în multe cazuri, chiar comunale cresc vertiginos.

Astfel că, pentru a preveni supraîndatorarea locală, Guvernul a impus un barem de 30%, iar cu ocazia întocmirii documentului citat s-a „descoperit“ că există administraţii care au depăşit demult această barieră.

Campionii supraîndatorării locale sunt judeţele Caraş-Severin (cu 173% datorie în buget), Covasna (135%) şi Dâmboviţa (62,4%), respectiv municipiile Botoşani (106,7%), Piatra Neamţ (53,5%) şi Constanţa (37,7%). La polul opus, cu grade foarte mici sau chiar zero de îndatorare, se regăsesc aproape toate judeţele şi municipiile reşedinţă de judeţ din Transilvania (mai puţin Sibiu şi Covasna) şi Oltenia (mai puţin Olt) şi câteva administraţii din Moldova, Muntenia şi din sud-estul ţării.

Totalul datoriilor acumulate de administraţiile analizate (judeţe şi reşedinţele lor) se ridică la 5,8 miliarde de lei, adică echivalentul a 1,3 miliarde de euro. Astfel că deficitul bugetului centralizat al unităţilor administrative locale a revenit anul trecut aproape exact la ponderea pe care o avea în PIB în anul 2009, când a început procesul de echilibrare fiscală. Asta după ce fusese restrâns la 0,13% în anul 2010. Mai mult, din 2010 încoace, ponderea în PIB a veniturilor locale a scăzut continuu şi se îndreaptă spre pragul de nouă procente (a se compara cu cele 30-32 de procente înregistrate de bugetul central al ţării). În schimb, cheltuielile locale cu bunuri şi servicii corespund ca ordin de mărime cu cele naţionale.

Herculane a raportat plăţi fictive

Primăria Băile Herculane nu a achitat timp de patru ani costurile aferente unei emisiuni de obligaţiuni din 2006, deşi a transmis semestrial Bursei rapoarte prin care anunţa că urmează să plătească. Datoria astfel acumulată se ridică la aproximativ 1,2 milioane de lei, reprezentând 40% din bugetul local.

Primăria a atras, în martie 2006, suma de 3,1 milioane lei de pe piaţa de capital, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţă în decembrie 2020 şi listate la Bursa de Valori Bucureşti. Administraţia locală a început să facă plăţile în contul obligaţiunilor în anul 2008, însă acesta a fost singurul an când investitorii au încasat o parte din banii care le reveneau în contul obligaţiunilor cumpărate.

Apoi, din iunie 2009 autoritatea locală nu a mai achitat dobânzile şi o parte din principal, deşi a transmis semestrial la Bursă că urmează să facă plăţile.

Abia după patru ani, la finele lunii iulie 2013, primăria a anunţat că nu poate să-şi respecte obligaţiile de plată.

Potrivit legislaţiei, autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale. Aviz care, în cazurile amintite mai sus, nu poate fi decât negativ.


Click pentru a mări infografia

   

PROFILUL BARONILOR CHELTUITORI


Radu Mazăre, primar Constanţa

A devenit pentru prima dată primar al Municipiului Constanţa, în iunie 2000, în urma candidaturii ca independent. În 2003, devine preşedintele PSD Constanţa, pentru ca, în 2004, să obţină un nou mandat de primar al oraşului de la malul mării. 

În 2012, obţine cel de-al patrulea mandat. De-a lungul carierei sale de politician, controversatul primar a fost implicat într-o serie de anchete ale DNA şi ANI. De altfel, Radu Mazăre (foto dreapta) este pe lista primarilor etichetaţi drept incompatibili de către ANI.

Marian Oprişan, preşedinte CJ Vrancea

Numele Marian Oprişan (foto dreapta) este sinonim cu apelativul de baron local. Este în fruntea Consiliului Judeţean Vrancea din anul 2000. În iunie 2006, Oprişan a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar cu multiple acuzaţii: abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. 

Prejudiciul s-a ridicat la valoarea de opt milioane de lei. Deşi declaraţia sa de avere este săracă în bunuri, baronul de Vrancea locuieşte într-o adevărată fortăreaţă, păzită non-stop, amplasată la 27 de kilometri de Focşani. Casa este trecută pe numele mamei sale, o pensionară cu venituri modeste.

Adrian Gâdea, preşedinte CJ Teleorman

La începutul anului 2013, în Teleorman s-au organizat din nou alegeri pentru şefia judeţului, pentru că preşedintele CJ, Liviu Dragnea, a renunţat la poziţia sa şi s-a mutat la Bucureşti pentru funcţia de vicepremier. Înainte să-şi părăsească concetăţenii, Dragnea a anunţat că urmaşul său este Adrian Gâdea (foto dreapta). Alegătorii din Teleorman l-au votat pe omul lui Dragnea în proporţie de 70% preşedinte al CJ Teleorman.


Gheorghe Ştefan, primar Piatra Neamţ

În 2012, Gheorghe Ştefan (foto dreapta), cunoscut sub porecla de „Pinalti“, a câştigat pentru a treia oară Primăria Piatra-Neamţ, oraş ce se mândreşte cu o importantă realizare modernă:telegondola. 
 

Cel mai controversat subiect care îl are ca protagonist pe Pinalti este compania de stat Transelectrica. Primarul de sub Pietricica şi-a instalat un apropiat la şefia companiei Transelectrica, care a început să scoată la licitaţie contracte de zeci de milioane de euro pentru apropiaţii din PDL.

Sorin Frunzăverde, preşedintele CJ Caraş-Severin

Membru fondator al FSN şi mai apoi al PDL, Sorin Frunzăverde (foto dreapta) a fost încă din 1990 liderul judeţean Caraş-Severin. 

Asta până în 2012, când dă tonul plecărilor din PDL şi se înscrie în PNL, unde Crin Antonescu îi oferă direct funcţia de vicepreşedinte. A ocupat un fotoliu de ministru  în mai multe guverne: Ciorbea, Tăriceanu şi Isărescu.

Constantin Nicolescu, preşedinte CJ Argeş

Constantin Nicolescu şi-a început cariera politică în 1995, ca membru PDSR, fiind  primvicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Argeş. 

Între 2000-2004 a fost senator PSD în Parlamentul României, iar din iunie 2004 a devenit preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, fiind unul dintre baronii locali ai PSD şi un apropiat al fostului premier Adrian Năstase. În mai 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Constantin Nicolescu (foto dreapta) la un an de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită. Decizia instanţei a născut reacţia lui Adrian Năstase, care i-a cerut lui Victor Ponta să-l susţină public pe fostul său colaborator. Mădălina Mihalache