VIDEO Adevărul LIVE Avocatul Gheorghe Piperea, despre situaţia combinatului Oltchim: "A fost stors ca o lămâie între două vagoane de tren"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Gheorghe Piperea, avocat şi administrator judiciar la Oltchim, este invitatul jurnaliştilor Adina Vlad şi Ion M. Ioniţă la emisiunea Adevărul LIVE de la ora 11.00, unde discută despre situaţia combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea.

PARTICIPĂ LA DEZBATERE Intră în discuţie în modulul Adevărul LIVE

Dezbaterea se va concentra şi asupra clauzele abuzive din contractele de credit, dar vom discuta cu avocatul Piperea şi despre reorganizare, privatizare, situaţia salariaţilor, despre insolvenţe la modul general şi despre grupurile de clienţi nemultumiţi ai băncilor. 

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că cei care au semnat contractele cu băncile trebuie să şi le asume.

"Clauzele abuzive sau neabuzive sunt contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Tot într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi. Faptul că nu am înţeles, nu am ştiut cum e cu riscul valutar este, să spunem, un argument", a afirmat Isărescu.

Iată pe scurt declaraţiile avocatului:

** La Oltchim, salariile se vor da la timp

** Până acum m-am comportat cu mănuşi faţă de sindicate, dar ei vor avea încă destule motive să iasă în stradă.

** În septembrie-octombrie voi cere să fie tras la răspundere vinovatul, iar sindicatele nu vor să se întâmple aşa ceva. Se ştie şi la DIICOT şi la DNA cine sunt vinovaţii

** Oltchim a fost stors ca o lămâie între două vagoane de tren. Furnizorii aduceau materii prime la preţuri exorbitante, iar la ieşirea produselor finite traderii impuneau preţuri bune pentru ei, nu pentru Oltchim

** Cine sunt vinovaţii? Dl Roibu (n.n. - fostul director al Oltchim) este unul dintre ei, este şeful lor, dar mai sunt şi unii lideri de sindicat.

** Vor fi pierderi de un miliard - un miliard şi jumătate de euro, din care la nivelul traderilor care au făcut afaceri cu dl Roibu (cu el, nu cu Oltchim) vor fi 500 de milioane de euro.

**  Creanţele sunt de 793 de milioane de euro

** Capacitatea de 100% este doar pe hârtie, acum funcţionează la 23%

** În Arpechim s-au cheltuit 102 milioane de euro

** Pentru a fi salvat Oltchim şi să funcţioneze la 60% din capacitate este nevoie de 45 de milioane de euro.

** Platforma de la Bradu, unde se obţine PVC, are şi ea nevoie de 15-20 de milioane de euro.

** Pozitiv în cazul Oltchim este că avem şapte entităţi interesate în cumpărarea SPV-ului (n.n. - activele funcţionale). Oltchimul vechi, ca acţionar al SPV, va vinde şi din banii astfel obţinuţi va plăti ce mai e de plătit din datorii.

** Cred că în octombrie o să putrem să închidem această vânzare a SPV. După care vom avea altele de făcut, în special recuperarea prejudiciilor şi întoarcerea activelor înstrăinate.

** Cine sint investitorii interesaţi? PCC, dl Ştefan Vuza, nişte ruşi care ne presează, un fond de investiţii american şi un fond de investiţii din China.

** Am fost asaltat de ciudaţi, oo, da! E un rus care nu ştiu cine e. În afară de el, ar mai fi cineva care ar dori să finanţeze nu Oltchim ci partenerii de afaceri ai combinatului.

Avocatul Gheorghe Piperea despre situaţia Oltchim şi despre clauzele abuzive din contractele de credit

DESPRE ALTE INSOLVENŢE

** Şi CFR Marfă şi Poşta Română şi-ar dori să aibă aceeaşi soartă ca Oltchimul. Trebuie schimbată total modalitatea de privatizare, ar trebui să se meargă pe aceeaşi formulă ca la Oltchim.

** Numărul de insolvenţe se va reduce. Ar mai fi RAN Turnu Severin, CFR Marfă...

** Al doilea domeniu cu insolvenţe este energia regenerabilă, unde a fost un boom. Greşeala majoră a consultanţilor este că au transformat această piaţă într-un mediu de speculaţii financiare.

** În energia verde s-au făcut investiţii masive pentru că schemele de compensare erau dintre cele mai generoase, iar acum aceste scheme se reduc; din această cauză vor fi şi situaţii de insolvenţă.

DESPRE CLAUZELE ABUZIVE

** Este spectaculos ce se întâmplă, este acel efect de lebădă neagră

** Nu toată lumea are timp, bani sau educaţie juridică pentru a se uita cu atenţie pe contractele bancare

** Dacă se luptă un ţânţar cu un elefant, ţânţarul va fi ignorat; când vin 10.000 de ţănţari elefantul nu-i mai poate ignora

** Comisionul de risc la creditele în franci elveţieni a fost cel mai abuziv lucru. Era trecut 0,22%, clientul s-a trezit că e 0,22% pe lună şi nu la soldul creditului, ci la total

** Isărescu a zis "Ai semnat, îţi asumi", dar cred că şi-a creat un mare prejudiuciu de imagine cu asta. Pentru a fi asumat ceea ce ai semnat trebuie ca însuşi contractul semnat să fie legal. Într-un stat de drept, dacă te consideri abuzat, te duci la instanţă. Dacă ai astfel de probleme, ca bancă, nu te duci la FMI sau BNR să te plângi că o să ai pierderi, ci te execuţi imediat şi corectezi clauzele abuzive.

** Interesant este că băncile nu spun "nu avem clauze abuzive", ci "avem pierderi dacă se introduc aceste acţiuni în recuperare"

** Nu poţi să spui că dacă dai oamenilor acei bani înapoi îi prejudiciezi pe ceilalţi

** 1,1 miliarde de euro ar fi pierderile pe care le-ar suporta băncile? Dar câţi bani intră anual în bănci? Peste 100 de miliarde de euro este rulajul. Sau, dacă nu e aşa, şi întregul sistem bancar ar fi subminat, atunci sunt mari probleme, dar nu cred că este aşa. De fapt, doar două bănci sunt campioanele clauzelor abuzive. Mă întreb ce fac celelalte bănci, de ce nu reacţionează să spună stai puţin, că noi nu avem clauze abuzive, sunt doar doi-trei-şapte, opt, din 41. De ce toate se solidarizează cu acele bănci?

** Din 10.000 de persoane prejudiciate s-au adunat 2.000 de adeziuni la acţiunile în recuperare faţă de clauzele abuzive. Şi atenţie, că suntem în vacanţă!

** În Bulgaria, conflictele de stradă au fost generate de două probleme: 1. Clauzele abuzive din contractele bancare şi 2. opoziţia autorităţilor faţă de insolvenţa particularilor. Vă sună cunoscut?

** Sistemul bancar se hrăneşte cu încredere. Dar a le sprijini în continuare tocmai pe acelea care au făcut abuzuri nu aduce nicio centimă în plus în încrederea oamenilor faţă de sistemul bancar, în condiţiile în care gradul de încredere tinde către zero.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite