Încep procesele pentru falimentul personal. Povestea doamnei Maria, primul insolvent: Nu am întârziat mult, mi-e frică să nu-mi ia casa

Încep procesele pentru falimentul personal. Povestea doamnei Maria, primul insolvent: Nu am întârziat mult, mi-e frică să nu-mi ia casa

Marţi, la Tribunalul Bucureşti, se va înregistra primul dosar în care o persoană fizică îşi cere insolvenţa. Avocatul susţine că a fost contactat de multe persoane care doresc deschiderea procedurii, în ciuda faptului că judecătorii nu par pregătiţi, neexistând instanţele speciale şi nici comisiile de specialitate. „Vom înregistra dosarele şi vom aştepta”, a spus avocatul.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Primul dosar va fi înregistrat marţi la Tribunalul Bucureşti, persoana care cere deschiderea procedurii fiind o pensionară din Bucureşti, care are nouă credite de nevoi personale în sume foarte mici, a declarat pentru „Adevărul” avocatul Adrian Cuculis. 
 
„Sunt multe persoane care m-au contactat în ultimul timp, în ciuda problemelor pe care par să le aibă instanţele şi a faptului că nu s-au constituit comisiile de specialitate. Vom depune dosarul şi vom aştepta”, a precizat specialistul.
 
Petentul este o pensionară din Bucureşti care a contractat împrumuturi foarte mici de câteva sute de dolari de la IFN-uri, beneficiind şi de un card de credit de la Banca Transilvania şi un împrumut pe 5 ani, dar şi de un descoperit de cont la BCR, unde îşi primeşte pensia.
 
„Eu vreau să plătesc, dar văd că nu mai pot să achit ratele la timp. La unul dintre IFN-uri am de plătit 750 de lei pe lună, dar dobânda este de 250 lei. Îmi e greu să achit la timp. Dar ştiu că le voi plăti. Am apelat la domnul avocat să mă ajute, eventual cu o eşalonare. Nu am întârziat mult. La unele am 2 luni, iar la alt IFN 3 luni. Nu vreau să rămân pe drumuri la bătrâneţe. Mi-e frică să nu-mi ia casa”, a declarat doamna Maria pentru „Adevărul”, rugându-ne să nu-i publicăm numele de familie.
 
Pensionara a povestit că totalul datoriilor era iniţial de 11.000 de dolari şi că, din creditul de la Banca Transilvania mai are de plătit 2 ani, din cei 5 iniţiali. „11.000 de dolari este valoarea iniţială a tuturor împrumuturilor pe care le-am făcut, inclusiv cardul de cumpărături şi descoperitul de cont de la BCR, unde îmi primesc pensia. Am mai împrumutat, pe termen scurt câteva sute de la IFN-uri. O parte din aceşti bani i-am dat cu împrumut unei cunoştinţe aflate în nevoie. A întârziat cu banii şi aşa nu am mai putut nici eu să plătesc. Sunt sigură că-i voi primi şi îi voi înapoia IFN-ului de la care i-am luat, dar până atunci ce fac?”, a spus doamna Maria.
 
 
Legea falimentului personal a intrat în vigoare la 1 ianuarie
 
Amânată succesiv în ultimii ani, Legea 151/2015 privind falimentul persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie, dar nu poate fi aplicată nici acum pentru că lipsesc instanţele de judecată şi administratorii de procedură. 
 
Legea falimentului personal prevede că persoana fizică cu datorii mai vechi de 90 de zile poate depune o cerere de intrare în insolvenţă la comisia de insolvenţă care se înfiinţează la nivel teritorial, o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei personale. 
 
În cazul în care persoana cu datorii consideră că nu mai are nici o şansă să ramburseze debitele printr-un plan de redresare, atunci depune cererea de insolvenţă direct la instanţă, dar numai dacă este de acord să îi fie vândute bunurile pe care le are pe numele lui, pentru a achita datoriile persoanei către creditori.
 
 
Procedura simplificată de insolvenţă
 
Potrivit prevederilor Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, deschiderea procedurii de insolvenţă simplificată poate fi cerută de o persoană fizică cu datorii mai mici de echivalentul a 10 salarii minime pe economie -, ea urmând să beneficieze de ajutor de specialitate pentru a putea returna datoriile.
 
Această formă mai simplă de intrare în insolvenţă e prevăzută pentru cei care nu au bunuri sau venituri ce pot fi vândute silit sau au peste vârsta standard de pensionare ori şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
 
Datornicul este obligat, de la momentul intrării în insolvenţă, să plătească datoriile curente la timp, să nu contracteze noi împrumuturi, să informeze comisia de insolvenţă cu privire la situaţia sa patrimonială sau dacă obţine venituri suplimentare de peste 50% din salariul minim pe economie faţă de nivelul declarat la momentul cererii de intrare în insolvenţă. El trebuie să mai anunţe şi dacă dobândeşte moşteniri sau donaţii sau bunuri şi servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.
 
Insolvenţă prin plan de rambursare a datoriilor
 
În cazul unui plan de rambursare a datoriilor, administratorul procedurii poate propune vânzarea locuinţei datornicului, pentru acoperirea datoriilor acestuia.
 
În acest caz, datornicul va putea rămâne în imobil până la valorificare, dar nu mai mult de 6 luni de la data prevăzută în plan pentru valorificare, dacă nu se convine un termen mai favorabil prin plan. Dacă modalitatea de valorificare este darea în plată, care operează înaintea expirării termenului de 6 luni, datornicul va putea rămâne în imobil până la împlinirea acestui termen, achitând o chirie. După vânzare, datornicul are un drept de preferinţă la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părţi din acesta, la o chirie stabilită în condiţiile pieţei.
 
Poate beneficia de declanşarea procedurilor de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor o persoană a cărei situaţie financiară nu este iremediabil compromisă. În ce priveşte valoarea-prag acceptată, aceasta este definită drept „cuantumul minim al datoriilor scadente” şi este de 15 salarii minime pe economie. 
 
Până la acceptarea planului de rambursare, executările silite pe averea datornicului sunt suspendate provizoriu, pentru maxim trei luni, iar odată cu acceptarea planului toate măsurile de executare silită se suspendă, până la încheierea planului. Durata de executare a unui plan de rambursare este de maximum 5 ani, cu posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni.
 
Debitorul este obligat să desfăşoare, pe durata procedurii de insolvenţă, o activitate producătoare de venituri sau să caute un loc de muncă mai bine remunerat. În cazul în care îşi pierde locul de muncă, din motive neimputabile, trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru obţinerea unui nou loc de muncă. De asemenea, el nu poate contracta noi împrumuturi şi trebuie să informeze comisia de insolvenţă cu privire la noi venituri sau bunuri dobândite.
 
Insolvenţa prin lichidarea de active
 
La procedura insolvenţei prin lichidarea de active se ajunge dacă situaţia financiară persoanei respective este complet compromisă sau dacă cererea sa de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă. Şi de această dată, executările silite care vizează persoana fizică vor fi suspendate, însă numai după ce instanţa a admis intrarea în insolvenţă. După deschiderea procedurii, datornicul nu îşi mai poate exercita dreptul de dispoziţie asupra bunurilor şi veniturilor urmăribile din averea sa. Lichidatorul procedurii va analiza care sunt datoriile persoanei fizice şi va face inventarul bunurilor sale pentru a stabili cum se vor acoperidatoriile. El poate vinde toate bunurile urmăribile ale datornicului.
 
citeste totul despre: