Acest articol este scris împreună cu Andrei Ceclan, preşedinte SAMER.

Astfel de alocări sunt un lucru bun şi necesar. Este iarnă, încălzirea locuinţelor e o problemă actuală pentru multe localităţi, iar parte din fundamentare se referă la nevoia de a asigura încălzirea clădirilor care depind de sistemul centralizat, precum blocuri de locuinţe, spitale, şcoli sau grădiniţe. Mulţi ar putea fi tentaţi să arunce o privire atentă pe localităţile vizate, intuind că ar putea fi vorba de unele controlate de partidele aflate la guvernare, dar ar fi o falsă problemă, pentru că nevoile oamenilor nu depind de culoarea politică a primarului. Nu am fi scris acest text dacă era vorba doar de primari PSD. Nici nu e cazul, regăsim în lista de beneficiari Aradul sau Oradea, controlate de lideri importanţi ai PNL.

Problema reală, şi în acelaşi timp oportunitatea, ţine însă şi de orientarea unor fonduri publice către menţinerea în viaţă a unor sisteme energetice cu un randament foarte scăzut. Practic, odată cu căldura care se pierde în conductele învechite, se pierd şi bani publici care ar putea fi folosiţi pentru retehnologizare şi eficientizarea energetică a sistemelor sau a clădirilor.

Toată discuţia poate fi plasată în contextul mai larg al sărăciei energetice, un fenomen încă insuficient adresat de politicile publice ale statului român, dar care afectează cel puţin o cincime din populaţia ţării, după cum arată raportul recent elaborat de Centrul pentru Studiul Democraţiei pe această temă. Sărăcia energetică este alimentată din mai multe surse, randamentul foarte scăzut al sistemelor de asigurare a energiei termice, coroborat cu performanţa energetică redusă a clădirilor pe care aceste sisteme le deservesc, constituind cauze care afectează în bună măsură localităţile urbane, cu un impact direct asupra bugetului local, asupra celui naţional şi asupra calităţii vieţii.

Subvenţionarea costurilor cu încălzirea locuinţelor, în special acolo unde există sisteme centralizate de termoficare, poate fi abordată ca o oportunitate de către Guvern şi autorităţile publice locale, în strânsă corelaţie cu creşterea eficienţei energetice, atât în zona de producere, transport şi distribuţie agent termic, cât şi în zona de clădiri rezidenţiale şi publice.

Din datele statistice colectate de către Societatea Auditorilor şi Managerilor Energetici din România (SAMER), amortizarea investiţiilor în retehnologizarea şi creşterea eficienţei energetice a sistemelor de termoficare se poate realiza în medie în mai puţin de 10 ani, din economiile efectiv generate.

În acelaşi timp, ajutorul de încălzire acordat de la bugetul central (cu posibilitate de suplimentare de la bugetul local) pentru energia termică se acordă populaţiei defavorizate indirect, doar pe bază de venituri reduse, pentru a preveni imposibilitatea de a plăti cheltuielile cu energia termică. Date fiind problemele sistemelor de producere şi furnizare a energiei termice, care se regăsesc în cheltuieli mult mai mari raportat la căldura care ajunge efectiv în casele oamenilor sau în clădirile publice, aceste ajutoare ajung să acopere în special pierderi şi ineficienţa termoficărilor.

Privind aceste două aspecte, vedem oportunitatea de a corela acest ajutor social necesar pentru multe familii, cu modul în care se gândesc investiţiile în retehnologizarea sistemelor de termoficare şi în creşterea performanţei energetice în clădiri, în special pentru locuinţele colective.

Pe baza acestor aspecte, CSD şi SAMER propun crearea cadrului legal şi a unui mecanism de finanţare care să permită inclusiv atragerea de finanţare din fonduri nerambursabile şi prin parteneriate public-private pentru a transforma costul consumului ineficient de energie, acoperit parţial şi prin subvenţionare, într-un câştig: economii de energie, investiţii în sisteme moderne, noi locuri de muncă, creşterea confortului în clădiri şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cel mai bun exemplu de dat poate fi cel al oraşului Motru, care a primit din partea Guvernului un sprijin substanţial, de aproximativ 9,38 milioane de lei, în condiţiile în care economia anuală totală de energie prin retehnologizarea termoficării poate ajunge la 16,8 milioane de lei, iar investiţia totală necesară este de 132,5 milioane de lei. Conform unui studiu SAMER, randamentul actual al sistemului integrat de termoficare este de doar 18%, această ineficienţă fiind subvenţionată de la un sezon rece la altul din bani publici. Aşadar, în cazul de la Motru am avea o amortizare simplă în 8 ani, fără a lua în calcul şi un aport din subvenţii.

Ce este, deci, mai util: să continuăm acoperirea pierderilor prin acordarea de fonduri doar pentru ajutoare de încălzire sau să trecem la modernizarea şi creşterea confortului în clădiri, într-o comunitate urbană în care o astfel de investiţie transformă în bine şi semnificativ şi peisajul economic local?

Sursele sunt deja pregătite. Lăsând chiar la o parte aportul public din fonduri guvernamentale sau locale, există organismul de interes public Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE), există o serie de companii de servicii energetice (grupate la nivelul Asociaţiei ESCOROM) pregătite să facă această retehnologizare prin contracte cu asumarea performanţei energetice.

În paralel, pot fi demarate campanii de informare, educare şi conştientizare a publicului larg cu privire la soluţii de eficienţă energetică, clădiri cu consum energetic aproape egal cu zero (nZEB) şi acţiuni care sunt la îndemâna oamenilor pentru creşterea confortului şi utilizarea eficientă a energiei.

Ţine, deci, de viziunea şi implicarea factorilor decizionali în a transforma treptat aceste costuri bugetare, îndreptate în principal înspre ajutoare pentru încălzire, într-o sursă de venit pentru investiţii în confort, educare şi de reducere a impactului de mediu, iar entităţi precum CSD şi SAMER, prin analizele pe care le publică şi prin comunitatea de specialişti, constituie resurse pe care autorităţile le au la dispoziţie pentru a fundamenta şi implementa politici publice mai bune.

Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD)

CSD este un think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat. CSD a dezvoltat, de-a lungul timpului, proiecte de cercetare şi analize cu precădere din perspectivă comparată, cu o importantă componentă aplicată, pe teme ca: democratizare, migraţie, etnicitate, educaţie civică, design instituţional sau comportament electoral.

Societatea Auditorilor şi Managerilor Energetici din România (SAMER)

SAMER reprezintă comunitatea profesioniştilor din domeniul eficienţei energetice, susţine şi se implică activ în dezvoltarea durabilă a României prin creşterea eficienţei energetice în sectorul energetic, industrial şi cel al comunităţilor urbane şi rurale.