Locuinţele românilor sunt vechi, aglomerate şi friguroase

Cei mai mulţi dintre români au cel puţin o problemă cu locuinţa, iar cele mai importante dificultăţi cu care se confruntă ţin de vechimea imobilului, confort şi spaţiu, numărul persoanelor dintr-o casă fiind mai mare decât numărul camerelor de locuit.

Locuinţă veche, ce necesită reabilitare, nezugrăvită, probleme cu apa şi canalizarea, lumină naturală insuficientă, casă friguroasă, prea mică şi cu igrasie şi defecţiuni. Aceastea sunt doar câteva din problemele cu locuinţa pe care le raportează clienţii celor două bănci pentru locuinţe din România, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe. Datele pot fi însă extrapolate la nivel naţional, ţinând cont că procentul este similar cu situaţia menţionată în sondaje pe populaţie generală.

Alte probleme vizează confortul scăzut, agresiuni din mediu şi instalaţii defecte, dar şi nevoia de consolidare, recompartimentare şi alte defecţiuni. Concluziile fac parte dintr-un sondaj realizat de IRSOP în rândul a 1.040 de clienţi BCR BpL şi RBL care au economisit timp de 5 ani în cadrul sistemului de economisire-creditare (Bauspar) şi au plecat din sistem fără să ia un credit. Sondajul a fost realizat în perioada 3-20 aprilie 2017 pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR). Datele sugerează problemele importante legate de calitatea locuinţelor din România şi pe care un sistem de economisire-creditare susţinut de stat le poate rezolva măcar parţial.

Economiile merg pe renovări

În comparaţie cu populaţia totală, clienţii sistemului provin din gospodării cu venituri mai mici şi cu  mai mulţi membri.

Iar proporţia clienţilor care au probleme cu locuinţa e mai mare în gospodăriile sărace, pentru toate categoriile de probleme, în afară de mărimea locuinţei. Dar problemele locative sunt sistemice pentru că sunt prezente şi în gospodăriile cu venit peste medie.

Din totalul clienţilor intervievaţi, 84% menţionează cel puţin o problemă cu locuinţa. Şi, cu cât locuinţele sunt mai vechi, cu atât costurile de mentenanţă sunt mai mari.

Astfel că aceşti clienţi folosesc fondurile economisite în cadrul sistemului Bauspar pentru investiţii pentru îmbunătăţirea locativă. Trei din patru clienţi spun că economiile lor merg către reparaţii, renovarea sau reabilitarea locuinţei, iat tipurile de lucrări includ zugrăvit sau vopsit, termopane sau geamuri, înlocuirea instalaţiilor sanitare sau izolare termică.

Printre instalaţiile şi materialele pe care le cumpără românii pentru reparaţii, se regăsesc vopseaua, siliconu, obiectele sanitare, gresia, faianţa, cimentul, 91% din clienţi cumpărând cel
puţin un produs, iar media produselor cumpărate pe o gospodărie fiind de 5,2 produse.

Însă în ciuda faptului că un român are aproximativ jumătate din salariul brut al unui slovac, al unui ceh sau al unui croat, ţări în care sistemul Bauspar a fost folosit cu succes în ultimele două decenii pentru renovarea a milioane de locuinţe, unele materiale de construcţie folosite în renovarea caselor au costuri similare cu cele din ţările din regiune. Din această cauză, sistemul de economisire-creditare este foarte util mai ales pentru gospodăriile sărace din România, care reuşesc cu greu să facă rost în alt mod de fonduri pentru renovarea locuinţelor.

Cheltuiesc mai mult decât economisesc

Majoritatea absolută a clienţilor, opt din zece (78%) folosesc economiile şi prima de stat pentru îmbunătăţirea locuirii.

O problemă cu care se confruntă însă clienţii sistemului este că majoritatea cheltuiesc mai mult decât reuşesc să economisească, mai ales în rural, în Moldova, în familiile mai numeroase şi în gospodăriile cu venituri mai ridicate.

Supraaglomerarea locuinţei

Unul din patru clienţi ai băncilor pentru locuinţe trăieşte în locuinţe unde numărul persoanelor e mai mare decât numărul camerelor de locuit. Densitatea excesivă apare mai frecvent la clienţii tineri (18-34). Clienţii care se plâng că locuinţa e prea mică raportează rate semnificativ mai mari de stres psihologic decât clienţii care semnalează alte deficienţe cu locuinţa.

Bauspar, blocat de Curtea de Conturi

Sistemul Bauspar este importat din mediul german, două bănci pentru locuinţe existând în România, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.

Şi deşi sistemul de economisire dă roade şi mare parte din participanţi spun că a avut un efect pozitiv şi că l-ar mai folosit, el pierde însă teren şi băncile nu mai primesc depozite noi deoarece clienţii ies din sistem şi nu mai intră alţii noi.

Asta pentru că sistemul este blocat din 2015 după un control al Curţii de Conturi, care arăta că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal.

Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice - copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”, potrivit News.ro.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă şi s-a obţinut chiar suspendarea efectelor lor, însă au provocat o nesiguranţă în piaţă, iar efectul a fost blocarea sistemului începând din martie 2016.

Acum, cele două bănci de pe piaţă aşteaptă o nouă lege, aflată în prezent în dezbatere în Parlament, care să aducă clarificări sistemului.

„Avem nevoie de o soluţie legislativă care să relanseze sistemul de economisire. (...). Ai nevoie de mulţi clienţi în sistem pentru ca sistemul să funcţioneze”, a declarat preşedintele executiv al Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ (ABDLR), Lucian Anghel.

El a mai spus că au fost mai multe discuţii constructive în Camera Deputaţilor, la Comisia de Buget-Finanţe.

„Aşteptăm să se finalizeze şi să se clarifice legea ca să restartăm sistemul. Fără această clarificare este aproape imposibil să se restarteze acest sistem. Discutăm despre sute de mii de români care sunt implicaţi”, a completat Anghel.