Lovitură dureroasă pentru Putin: Companiile americane au interdicţie să mai conlucreze cu giganţii Gazprom, Lukoil, Rosneft şi Surgutneftegaz

Statele Unite ale Americii au interzis colaborarea companiilor americane cu grupurile ruse din domeniul energetic, inclusiv Gazprom, Lukoil şi Rosneft, în ultima rundă de sancţiuni împotriva Rusiei, scrie Market Watch.

Este pentru prima oară când SUA includ în lista de sancţiuni blocarea cooperării cu grupul gazier Gazprom, măsură pe care Uniunea Europeană a evitat-o din cauza dependenţei de gazul rusesc, dar şi a Lukoil - care este un grup privat.

Aceasta semnase un acord cu grupul american ExxonMobil pentru dezvoltarea zăcământului de şisturi bituminoase Bazhenov, unde se află majoritatea rezervelor de şisturi bituminoase din Rusia. Departamentul Energiei din SUA estimează că zăcământul Bazhenov este cel mai mare din lume. 

Majoritatea marilor companii petroliere din Rusia — cum ar fi Lukoil, Rosneft şi Gazprom Neft — deţin terenuri pe Bazhenov şi au lansat proiecte pentru a începe exploatarea resurselor sale.

Potrivit firmei de consultanţă Wood Mackenzie, care activează în domeniul energetic, zăcământul Bazhenov ar conţine două trilioane de barili de petrol.

Exxon mai dorea să colaboreze cu Rosneft şi în Marea Neagră, în dreptul ţărmului rus. De asemenea, cei doi giganţi Exxon şi Rosneft au proiecte comune pentru explorare în Oceanul Arctic.

Premieră pentru Lukoil, companie cu activităţi în România

Lukoil este o prezenţă nouă în această listă. Aceasta este cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, fiind controlată de către oligarhul Vagit Alekperov, un apropiat al Kremlinului. 

Lukoil anunţa în iunie că va constitui rezerve de 30 de miliarde de dolari în cinci ani şi va diminua investiţiile pentru a-şi reduce dependenţa de pieţele financiare, schimbarea de strategie fiind determinată de criza din Ucraina. „Este dificil să intri pe piaţa financiară acum atât cu obligaţiuni, cât şi cu împrumuturi. Băncile sunt speriate, regulile sunt foarte stricte şi există ameninţarea sancţiunilor. A existat presiune din partea SUA asupra băncilor“, a afirmat miliardarul rus Leonid Fedun, acţionar în cadrul Lukoil. În ultimii doi ani Lukoil a investit câte 20 de miliarde de dolari anual, iar acum vrea să reducă investiţiile la circa 15-16 miliarde, a mai spus Fedun.

Alekperov a fost ministru al Petrolului în perioada URSS. El are o avere estimată la 12,8 miliarde de dolari de către revista Forbes, iar Lukoil a înregistrat anul trecut venituri de 141,5 miliarde de dolari şi o producţie de 90,8 milioane de tone de ţiţei. 

Lukoil deţine în România rafinăria Petrotel de lângă Ploieşti şi a treia reţea de benzinării din ţară în funcţie de numărul de staţii, după Petrom şi Rompetrol. Constantin Tampiza, fost director general în România al Lukoil, afirma recent că grupul rus ar putea ajunge să îşi vândă activele din România şi Republica Moldova dacă situaţia din Ucraina se va agrava. Lukoil deţine şi câteva zăcăminte în perimetrul românesc al Mării Negre. 

Recent, Lukoil a vândut benzinăriile din Ucraina, după ce a vândut şi staţiile din Cehia, Slovacia şi Ungaria.

UPDATE Şi Surgutneftegaz se află pe listă, Putin e lovit la buzunar

Şi grupul Surgutneftegaz se află pe lista de interdicţii privind colaborarea în domeniul energetic.

Surgutneftegaz este o companie listată pe bursă, dar acţionariatul său este o enigmă. Mai exact, principalii săi acţionari sunt o morişcă de subsidiare ale sale. 

Grupul extrage anual mai mult petrol decât Marea Britanie, are peste 100.000 de salariaţi şi 28 de miliarde de dolari în conturi. Vladimir Bogdanov, directorul general al Surgutneftegaz, controlează destinele societăţii utilizând un pachet mic de titluri. Surgutneftegaz este cel de-al treilea producător rus de ţiţei, după Rosneft şi Lukoil. 

În decembrie, Putin declara că societatea este privată şi că salariaţii deţin un pachet mare de titluri la companie. În 2009, Bogdanov, la iniţiativa vicepremierului de atunci Igor Sechin a intrat în consiliul de administraţie al Rosneft. De-a lungul timpului au apărut de mai multe ori proiecte de fuziune a Rosneft cu Surgutneftegaz, inclusiv în 2006, când ideea era susţinută de către Viktor Khristenko, pe atunci ministru al Energiei.

Anterior, un fost consilier al preşedintelui Putin a dezvăluit că preşedintele rus ar controla 37% din Surgutneftegaz. În anul 2009, grupul petrolier maghiar MOL s-a trezit cu Surgutneftegaz în acţionariat, după ce acesta a cumpărat un pachet de 21% din acţiuni de la austriecii de la OMV. Ulterior, statul maghiar a reuşit răscumpărarea pachetului respectiv în 2011.

Sberbank, altă victimă notorie

Pe lângă această interdicţie cu privire la cooperarea între companiile americane şi cele ruse, SUA au blocat accesul Sberbank, cea mai mare bancă rusă, la finanţare pe piaţa financiară americană.

Mai mult, autorităţile din Washington au blocat activele deţinute de şase companii de stat ruseşti cu activităţi în domeniul tehnologiei de apărare.

Uniunea Europeană a pus sub sancţiuni giganţii petrolieri de stat Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft, dar şi alte trei din sectorul militar: fabricantul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.

Mai puteţi citi: