Exemplu pentru Poşta Română? Italia a început procesul de privatizare al oficiului naţional de poştă, cel mai mare din ultimii 16 ani

Italia a început oficial, de luni, cel mai mare proces de privatizare din ultimele două decenii, urmând a ceda aproape 40% din acţiunile Poste Italiane, relatează AFP.

Procesul început luni va rezulta în cedarea a 38,2% din acţiunile serviciului naţional de poştă către investitori privaţi şi instituţionali, respectiv celor 143.000 de angajaţi ai instituţiei. Poste Italiane deţine, de asemenea, şi servicii importante domeniul bancar, cel al telefoniei mobile şi al logisticii.

Banca d'Italia a setat luni gama preţului acţiunilor între 6 şi 7,5 euro, evaluând serviciul per total între 7,8 şi 9,8 miliarde de euro. Statul italian speră să obţină cel puţin 3,7 miliarde din euro din acest proces de privatizare; acţiunile vor disponibile pentru tranzacţii începând cu 26 octombrie.

Suma declarată de guvernul italian reprezintă doar o fracţiune din datoria publică imensă de 2,2 trilioane de euro, însă analiştii financiari îl consideră un gest simbolic pentru o nouă direcţie economică propusă de cabinetul lui Matteo Renzi, care ar urma să atragă investitori străini pe viitor într-un program mult mai larg de privatizare.

Acţiunea reprezintă cea mai mare privatizare a unui serviciu de stat din Italia, de la scoaterea spre vânzare a peste 31% din acţiunile companiei energetice Enel în 1999 – ce a adus peste 18 miliarde de euro în trezoreria ţării. De altfel, în ultimii ani s-a tot zvonit că statul italian ar urma să scoată la vânzare părţi importante din acţiunile sale din companiile energetice, dar că măsura ar depinde de succesul procesului de privatizare al serviciului poştal.

Procesul va fi ajutat de faptul că Posta Italiane are beneficiul de a fi un serviciu respectat şi profitabil: acesta are o gamă de peste de 32 de milioane de clienţi, şi încasează anual 28,5 miliarde de euro. Profitul net al companiei în 2013 a fost de 1 miliard de euro, acesta scăzând anul trecut la 212 milioane de euro, în mare din cauza procesului de restructurare prin care a trecut în scopul facilitării celui de privatizare. 

Privatizarea Poştei Românei, la spectrul opus al succesului 

Din păcate, exemplul italian pare că nu poate fi aplicat la fel de uşor şi în România. La mijlocul lunii septembrie a expirat termenul de depunere al dosarelor de către potenţiali investitori, pentru privatizarea Poştei Române. Singura companie angrenată în negocieri, bpost – compania naţională de poştă a Belgiei – a decis să nu depună vreo ofertă angajantă pentru preluarea serviciului, lăsând guvernul să reanalizeze din nou procesul de privatizare.

Asta în ciuda faptului că, în 2014, Poşta Română a notat primul an de profit după trei ani consecutiv terminaţi în pierdere, înregistrând un profit net de 4,13 milioane de euro. Însă predicţiile pentru 2015 se rezumă doar la menţinerea în zona profitului, acesta fiind estimat la doar 1,8 milioane de lei  (aproximativ 400.000 de euro), o scădere cu 95,6% faţă de anul trecut.

Motivele pentru această scădere, dar şi pentru lipsa de atractivitate a companiei pentru investitori străini sunt multiple: companie funcţionează în momentul de faţă pe baza unui plan de eficientizare a costurilor, bazat în mare parte pe reduceri de personal, însă nu prezintă un plan concret de restructurare. În acelaşi timp, reputaţia instituţiei nu se ridică la cea a omologii italiene: de la sistemele învechite şi greoaie folosite în oficiile poştale, reclamate de către clienţi, la scandalul din februarie anul acesta în care patru foşti directori ai serviciului au fost condamnaţi la închisoare pentru abuz în serviciu, Poşta Română nu prezintă un potenţial atractiv pentru posibilii investitori.

Asta în condiţiile în care România a căzut de acord asupra privatizării serviciului încă din 2012, în cadrul negocierilor cu FMI pentru acordarea ultimei tranşe din împrumutul luat în 2009. La momentul respectiv, Poşta Română era aproape de faliment la momentul respectiv, înregistrând un deficit de peste 500 de milioane de lei în 2012.

Statul român deţine 75% din acţiunile Poştei Române, restul de 25% aparţinând Fondului Proprietatea. În planul de privatizare propus celor de la bpost, compania belgiană ar fi urmat să preia 51% din aceste acţiuni.