De la Gazprom la Rosatom: Concernul american Westinghouse cere UE să spargă monopolul rus pentru furnizarea de combustibil nuclear în Europa

Sergei Kiriyenko, şeful Rosatom şi fost premier rus, într-o întâlnire cu actualul premier Dmitri Medvedev   FOTO Reuters

Compania americană Westinghouse, parte a grupului industrial japonez Toshiba, cere Comisiei Europene să spargă monopolul Rosatom în furnizarea de combustibil nuclear pentru centralele nucleare din Europa care folosesc tehnologie sovietică, scrie The Moscow Times, care citează Financial Times.

Mai multe state din Centrul şi Estul Europei folosesc tehnologie sovietică în centralele lor nucleare, printre acestea găsindu-se Cehia, Slovacia, Ungaria sau Bulgaria. Recent Ungaria a semnat chiar un acord cu Rusia pentru un împrumut de 10 miliarde de euro, bani cu care Budapesta va plăti construirea a două reactoare nucleare la centrala de la Paks. Acestea vor fi realizate tot de Rosatom.

De asemenea, şi Finlanda a acordat construirea unei centrale în nord-vestul ţării, dar deja mai mulţi politicieni se pronunţă împotriva proiectului Fennovoima. Ville Niinistö, Ministrul Mediului, a spus că decizia de a înmâna construcţia Rosatom este ciudată având în vedere că Uniunea Europeană încearcă să îşi reducă dependenţa de Rusia, iar energia a fost permanent o unealtă a Rusiei în politica externă. Concomitent, grupul italian Enel se află în discuţii cu Rosatom pentru a vinde producătorul Slovenske Elektrárne, care realizează aproape 80% din producţia internă a acestui stat.

Fostele state comuniste din blocul est-european folosesc tehnologie sovietică, excepţia notabilă fiind România, care utilizează tehnologie canadiană CANDU, ţara noastră dezvoltând intern tot ciclul industrial: extracţia de uraniu, prelucrarea acestuia, producerea combustibilului nuclear şi managerierea deşeurilor.

Dependenţa de ruşi

În schimb, statele care folosesc reactoare VVER, de producţie sovietică, sunt dependende în cumpărarea de combustibil nuclear de la compania rusă TVEL, parte a Rosatom, potrivit The Moscow Times. Obligaţia de a alimenta de la TVEL este inclusă, de regulă, în înţelegerile pentru construcţia şi operarea reactoarelor.

Westinghouse argumentează că şi în cazul Rosatom ar trebui să se aplice aceleaşi prevederi care au obligat Franţa în anul 2000 să îşi deschidă piaţa de combustibil nuclear. Un astfel de plan ar obliga statele din Estul Europei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu astfel de combustibil nuclear, situaţie din care Westinghouse ar putea profita pentru că ar produce fascicule nucleare. Acest lucru ar necesita o investiţie de 20 de milioane de dolari, dar Westinghouse avertizează că un astfel de plan ar lua cel puţin doi ani.

Un colos tăcut: de la energie la rachete şi submarine nucleare

Dacă Gazprom este cunoscută europenilor, Rosatom este tot un colos şi tot un monopol, dar în domeniul nuclear. Rosatom este un concern care înglobează toate activităţile nucleare ruse, de la producţia de reactoare şi extracţia de uraniu până la companiile care produc rachete atomice, institutele de cercetare şi agenţiile de monitorizare. De asemenea, Rosatom manageriază flota rusă de submarine nucleare prin subsidiara Atomflot. Rosatom este condusă de către Sergei Kiriyenko, fost premier în 1998, în timpul preşedintelui Boris Elţîn.

„Centrale nucleare plutitoare“

Ambiţiile gigantul de stat au crescut puternic în ultimii ani, din 68 de reactoare aflate în construcţie în întreaga lume Rosatom realizând 28, din care nouă în Rusia şi 19 peste hotare. Spre comparaţie, concurenţii francezi de la Areva construiesc doar patru reactoare. Inclusiv Turcia va cumpăra reactoare de la compania rusă de stat, contractul valorând 22 de miliarde de dolari.

Rosatom fiind constructorul centralei nucleare de la Bushehr, din Iran, programul nuclear iranian fiind la rândul său cauza unei runde dure de sancţiuni americane din cauza suspiciunilor că Iranul îl foloseşte ca paravan pentru a construi arme atomice.

După ce Gazprom a semnat un contract de 400 de miliarde de dolari pentru vânzarea de gaze naturale în China, şi Rosatom încearcă să se reorienteze spre Asia. Holdingul a semnat un memorandum pentru livrarea unor centrale nucleare plutitoare în China din 2019.

Solicitarea Westinghouse vine în contextul în care Uniunea Europeană şi SUA au impus trei runde de sancţiuni Rusiei după anexarea Crimeei şi sprijinirea cu armament a insurgenţilor din Estul Ucrainei. Discuţiile au pornit şi în condiţiile în care Gazprom şi Naftogaz sunt la cuţite în privinţa preţului gazelor, iar Ucraina a întrerupt importurile de gaze din Rusia, experţii avetizând deja că am putea asista la o nouă „criză a gazelor“ în iarna ce vine.

Mai puteţi citi: