De la oraşe-fantomă la tuneluri-fantomă: China vrea să construiască cel mai lung tunel subacvatic din lume pentru a-şi revitaliza economia

Oficialii de la Beijing pariază pe industria căilor ferate pentru a revitaliza economia. FOTO: Reuters

În ultimii cinci ani, autorităţile din China au investit mii de miliarde de dolari în dezvoltarea infrastructurii urbane pentru a evita să se „molipsească” de criza economică globală. Astfel au luat naştere oraşele-fantomă, monumente sinistre care stau şi astăzi goale, după ce şi-au servit scopul de a crea locuri de muncă. Acum, Beijingul şi-a îndreptat atenţia către liniile ferate de mare viteză, domeniu în care va aplica aceeaşi strategie.

După ce oficialii de la Beijing au fost nevoiţi să-şi „înghită” promisiunile şi să accepte că anul acesta statul va avea cea mai slabă creştere economică din 1990 încoace, presa internaţională dezvăluie că rezultatele sub aşteptări nu rămân fără consecinţe la conducerea Chinei. 

Mai exact, aceştia au elaborat şi deja au început să pună în aplicare o nouă strategie prin care vor să recreeze succesul înregistrat în perioada 2008-2010 cu proiectele megalomanice de urbanism. 

Potrivit grupului bancar UBS, banca centrală chineză a impus băncilor comerciale cu operaţiuni în China să nu mai acorde credite companiilor care activează în industria cimentului şi a oţelului. Măsura este dublată de decizia de a interzice acestor companii să vândă obligaţiuni cu scadenţe pe termen scurt pentru a-şi acoperi nevoia de finanaţare. 

Pasul vine doar pentru a asigura Beijingului controlul total asupra investiţiilor şi dezvoltării din industria feroviară, potrivit publicaţiei „China Securities Journal”. Acelaşi cotidian de business scrie că, peste doar câteva luni, din septembrie, oficialii din China vor prezenta un plan ambiţios de investiţii în domeniu, totul controlat de un fond de investiţii destinat exclusiv transporturilor feroviare. 

Mai mult, ziarul de partid „China Daily” anunţă că „guvernul se bazeazză pe investiţiile în căile ferate ca modalitate de impulsionare a creşterii economice şi de a rezolva problema supracapacităţii în ceea ce priveşte producţia de oţel şi de ciment”. 

Cotidianul oficial al Beijingului mai anunţă că, până în septembrie, Consiliul de Stat va analiza un plan privind construirea celui mai lung tunel subacvatic din lume, care ar urma să fie amplasat de-a lungul Strâmtorii Bohai. Investiţia totală pentru realizarea acestui proiect se ridică la 260 de miliarde de yuani (aproximativ 41,6 miliarde de dolari). 

Într-o notă adresată clienţilor, grupul elveţian UBS scroe că există motive să creadă că banca centrală chineză a anunţat băncile că le este strict interzis să acorde credite noi acelor industrii „cu capacitate excesivă”, iar companiile care activează în aceste domenii nu au voie să emită obligaţiuni cu scadenţe pe termen scurt pentru a se finanţa, scriu jurnaliştii Bloomberg.

Reorientarea strategiei dinspre urbanizare spre căile ferate vine după ce, în ultimii doi ani, planurile măreţe ale Beijingului de a muta zeci de milioane de locuitori din zonele rurale în oraşele de zgârie-nori au eşuat, în mare parte din cauza imposibilităţii fermierilor de a se adapta, dar şi a costurilor de trai mult mai ridicate. 

Tunelul de sub Strâmtoarea Bohai este un vis mai vechi al autorităţilor chineze, care vorbesc încă din 1994 despre proiect. Însă declinul economic şi nevoia de a găsi o nouă „formulă magică” pentru redresare au oferit prilejul ideal pentru realizarea acestuia. 

Tunelul ar urma să aibă 132 de kilometri şi va lega oraşul-port Dalian din provincia nordestică Liaoning de oraşul Yantai din provincia estică Shandong. În prezent, cel mai lung tunel subacvatic din lume este cel care leagă Marea Britanie de Franţa pe sub Canalul Mânecii, cu o lungime totală de 37,9 kilometri. Acesta este urmat de tunelul Seikan din Japonia, care are o lungime totală de 53,85 de kilometri, dintre care doar 23,3 kilometri sub apă. 

CITEŞTE MAI MULT

Sfârşitul basmului pentru economia chineză?

Un castel din cărţi de joc, în care banii din credite cu garanţii dubioase au construit autostrăzi-suspendate şi oraşe-fantomă. Aşa este descrisă acum China, care s-a transformat peste noapte din motorul creşterii economice mondiale în principalul factor de risc, spun economiştii.

Bursele din China închid a doua zi consecutiv în scădere

Bursele din China şi-au continuat declinul şi marţi, iar fuga investitorilor a cauzat o scădere de 20% faţă de sfârşitul lunii mai.

„Fabrica lumii” începe să stea degeaba. Producţia din China scade pentru prima dată în 2013

Criza de creditare cu care se confruntă companiile din China şi problemele din sectorul bancar şi-au pus amprent asupra producţiei ţării. Pentru prima dată din noiembrie 2012, indicele managerilor de achizii - principalul indicator economic al activităţii industriale - se va contracta în iunie, sunt de părere economiştii.

Se clatină comunismul în China? Muncitorii învaţă să-şi ceară drepturile

Pasa proastă prin care trece economia chineză ameninţă pactul tacit dintre Partidul Comunist şi populaţie – chinezii acceptă restricţiile civice şi îngrădirea libertăţilor pentru locuri de muncă şi preţuri scăzute. Inflaţia ajunge la cote alarmante, iar mii de muncitori chinezi au învăţat să protesteze.

Piaţa imobiliară chineză, încă un pas spre prăbuşire

Preţurile locuinţelor au scăzut luna trecută în aproape jumătate dintre marile oraşe chineze, după ce oficialii de la Beijing au luat măsuri dure pentru a dezumfla bula imobiliară.

Începe sfârşitul pentru economia chineză?

Exporturile scad, creşterea economică a încetinit, iar piaţa imobiliară se clatină. PIB a crescut însă cu 8% în 2011. Are Beijingul motive să se îngrijoreze?