Banca de Dezvoltare a Rusiei, „puşculiţa“ lui Putin, are nevoie acută de 18 miliarde de dolari. Aceasta a finanţat Olimpiada de la Soci şi proiectele Kremlinului

Olimpiada de la Soci a costat 50 de miliarde de dolari şi a fost cel mai scump eveniment de acest gen din istorie

Timp de ani de zile, preşedintele rus Vladimir Putin a folosit Vnesheconombank (VEB), Banca de Dezvoltare a Rusiei, pentru a plăti pentru „proiecte speciale“, precum Olimpiada de la Soci din 2014, achiziţii sub acoperire în Ucraina sau salvarea de la faliment a unor oligarhi. Acum, însă, lovită de sancţiuni, aceasta are nevoie să fie ea însăşi salvată, scrie Bloomberg.

VEB trebuia să fie catalizatorul „capitalismului de stat“, direcţionat de Kremlin, folosind sprijinul statului pentru a împrumuta miliarde de dolari în pieţele financiare occidentale şi de a le direcţiona în proiectele pe care Guvernul le dorea.

Gaură imensă

Numai că, lovită de sancţiuni anul trecut, ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinului acordat de Moscova rebelilor din estul Ucrainei, VEB a oprit subit creditarea. Salvarea sa de la faliment s-ar putea dovedi drept cea mai costisitoare pentru Moscova, aceasta având nevoie de 18 miliarde de dolari, potrivit unor oficiali guvernamentali de rang înalt, citaţi de Bloomberg.

O asemenea sumă ar creşte puternic deficitul bugetar al Rusiei, în condiţiile în care scăderea cotaţiilor pentru barilul de ţiţei de la 115 dolari în 2014 la 36 de dolari la finele acestui an forţează deja autorităţile să scadă cheltuielile.

„Guvernul nu poate să o lase singură să înfrunte problemele cauzate de situaţia financiară şi economică a ţării, vorbind direct, de diversele tipuri de presiuni prin sancţiuni“, declara premierul rus Dmitri Medvedev la o întâlnire cu Consiliul de Administraţie al VEB, care a avut loc în data de 22 decembrie şi în care s-au discutat opţiunile de salvare a acesteia.

Sistem hibrid

În ultimii opt ani, VEB a ajuns să simbolizeze sistemul hibrid al lui Putin care combina finanţarea din piaţă cu controlul exercitat de Kremlin. Banca de Dezvoltare a finanţat cu miliarde de dolari proiecte industriale şi de infrastructură în vremurile când preţul petrolului era mare, iar creditele uşor de obţinut.

Dar sancţiunile americane şi europene, impuse în 2014, au tăiat efectiv accesul VEB la sursele de finanţare, lăsând-o cu o datorie de 16 miliarde de dolari în monede străine chiar în momentul în care rubla a început să se deprecieze.

În acelaşi timp, scăderea preţurilor petrolului a accelerat intrarea Rusiei în recesiune, astfel că multe dintre proiectele VEB sunt acum pe pierderi.

Însuşi preşedintele Vladimir Putin a afirmat luna aceasta că multe agenţii de dezvoltare ale Rusiei „s-au transformat în grămezi de gunoaie şi datorii“. Potrivit Bloomberg, aceasta ar fi fost o referinţă la VEB.

Pierderile cauzate de proiectele impuse de Kremlin ar putea ajunge la 18 miliarde de dolari, potrivit Ministerului de Finanţe, adică jumătate din deficitul bugetar al Rusiei pe 2016. Concomitent, VEB are de plătit datorii de 7,3 miliarde de dolari în următorii ani, aşa că mai are efectiv o singură sursă semnificativă de finanţare: statul.

Înfiinţată de Lenin, reorganizată de Putin

VEB a fost înfiinţată în vreme lui Vladimir Lenin şi era o bancă ce finanţa comerţul exterior. Putin a restructurat-o în 2007. Datorită preţurilor mari ale petrolului de atunci, Putin a alocat 7,3 miliarde de dolari în acel moment pentru a creşte capitalul băncii, ba chiar a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al acesteia un an mai târziu.

Putin credea în acel moment că aceasta va deveni o instituţie de dezvoltare, pe modelul celor din Germania şi Japonia. Când criza financiară a lovit în 2008, VEB a fost principala unealtă a lui Putin pentru a manageria şocul. VEB a primit atunci 50 de miliarde de dolari de la Guvern şi Banca Rusiei pentru a stabiliza bursa, pentru a ajuta băncile ruse şi pentru a salva oligarhii care aveau probleme financiare şi erau pe cale de a-şi pierde companiile în faţa creditorilor internaţionali.

Datorită revenirii rapide a preţului ţiţeiului, economia Rusiei şi-a revenit, la rândul său, rapid. Unele dintre investiţiile VEB chiar au adus profituri mari. Creditele internaţionale stăteau la dispoziţia VEB datorită influxului masiv de bani realizat de băncile centrale occicentale şi a garaţiilor implicite din partea guvernului rus, care deţinea banca. Deja la finele lui 2009 activele sale se triplaseră faţă de perioada de dinainte de restructurarea lui Putin.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s i-a dat în anul 2011 cel mai mare rating pentru băncile din Rusia, spunând că VEB a devenit „vehicolul de facto prin care Guvernul federal rus intervine în economie“.

„Salvatoarea metalurgiei ucrainene“

Numai că, în spatele faţadei cu contabilitate occidentale şi ratinguri internationale, deciziile băncii au fost deseori luate mai mult de factori politici decât economici.

Din 2009 până acum, VEB a cheltuit 8 miliarde de dolari pentru a finanţa achiziţia mai multor combinate siderurgice din estul Ucrainei de către o serie de investitori secreţi ruşi. Ba chiar VEB a ascuns adevărata identitate a acestora, mascând în balanţa sa contabilă înregistrările sub numele de cod „Lăcrămioara“ şi „Iris“. 

Vladimir Dmitriev, şeful VEB, a admis existenţa acestor împrumuturi abia în 2013, spunând că banca a fost „salvatorul“ pentru sectorul metalurgic din Ucraina.

De atunci, însă, luptele dintre forţele ucrainene şi rebelii sprijiniţi de Rusia au afectat uzinele pentru care VEB a plătit. Mai mult, un oficial rus de rang înalt a spus că nici măcar nu este clar dacă VEB poate cere despăgubiri pentru active deoarece tranzacţiile au fost realizate offshore.

Costurile reale ale Olimpiadei de la Soci

Olimpiada de iarnă la Soci este un alt proiect megaloman. Acestea au costat 50 de miliarde de dolari şi au fost cele mai scumpe jocuri olimpice din istorie, astfel că acum sunt o altă povară asupra VEB. Iniţial, Kremlinul a decis că proiectele să fie plătite în principal de companii din sectorul privat, dar pe măsură ce adevăratele costuri au ieşit la iveală VEB a preluat controlul şi a ajuns proprietară pe hoteluri, staţiuni de schi şi alte proiecte. Provizioanele pentru aceste proiecte au făcut ca banca să raporteze primele pierderi financiare anul trecut.

Până în acest an activele VEB au crescut constant, ajungând la 9% din Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei. Guvernul ia în considerare să arunce la gunoi modelul hibrid inventat de Putin, ca parte a planului de salvare. Bugetul de stat este aşteptat să „înghită“ pierderile din „proiectele speciale“, iar VEB va fi reorganizată pentru a servi drept agenţie pentru împărţirea banilor statului către proiectele industriale. 

Cu fiecare an trecut, VEB a fost folosită mai puţin drept o instituţie de dezvoltare şi mai mult ca un fond extrabugetar de plată pentru proiecte speciale. Singura diferenţă a fost că aceste costuri au fost amânate pentru viitor. Iar acel viitor a sosit deja şi este momentul ca Guvernul rus să plătească.