Amenda dată de către Comisia Europeană gigantului Apple, mai mare decât toate celelalte la un loc şi de zece ori peste următoarea din top - INFOGRAFIE

Producătorul iPhone îşi canalizează vânzările din Uniunea Europeană prin intermediul unei subsidiare din Irlanda, evitând astfel plata impozitului pe profit în fiecare din celelalte 27 de state ale UE                  FOTO Eduard Enea

Sancţiunea de 13 miliarde de euro dictată de către Comisia Europeană grupului american Apple pentru ajutor de stat ilegal este mai mare decât toate celelalte amenzi pe probleme de taxe la un loc. De asemenea, amenda arată că Uniunea Europeană este îndârjită în lupta împotriva practicilor agresive de optimizare fiscală ale corporaţiilor, în condiţiile în care evitarea plăţii taxelor se traduce prin venituri mai mici la bugetele naţionale.

Suma de 13 miliarde de euro cumulează taxele neplătite de Apple în ultimii zece ani şi este echivalentă cu bugetul naţional de sănătate al Irlandei, care se ridică la 13,2 miliarde de euro. Impozitul pe profit în Irlanda se situează la 12,5%, dar Margrethe Vestager – comisarul European pe Concurenţă – spune că în acel an autorităţile din Irlanda au semnat cu Apple un acord prin care au scăzut la 1% impozitul perceput grupului american pentru vânzările din Europa. Cu toate acestea, în anul 2014, Apple a plătit un impozit echivalent cu doar 0,005% pe profiturile realizate în Europa, ceea ce înseamnă doar 50 de dolari la fiecare milion de dolari.

Ce spune Tim Cook

În replică, Tim Cook – directorul general al Apple – a postat pe pagina de internet a companiei americane o scrisoare deschisă adresată clienţilor europeni ai săi în care spune că Steve Jobs a instituit prima reprezentanţă a Apple în Irlanda acum mai bine de 30 de ani, iar acum are peste 6.000 de angajaţi în această ţară, marea majoritate în oraşul Cork. Aceştia ar susţine 1,5 milioane de locuri de muncă din Europa, atât la Apple, cât şi la dezvoltatorii de aplicaţii pentru iOS şi la furnizorii grupului. 

El spune că Executivul comunitar acuză că „Irlanda a oferit un beneficiu special Apple în privinţa taxelor. Această acuzaţie nu are nicio justificare în fapte sau în lege. Nu am cerut niciodată şi nici nu am primit vreun tratament special. Acum ne aflăm în poziţia neobişnuită de a fi obligaţi să plătim retroactiv taxe adiţionale către un guvern care spune că nu îi datorăm mai mult decât ceea ce am plătit deja“.

Tim Cook spune că problema esenţială nu este cât plăteşte Apple drept taxe, ci ce guvern colectează banii. Mai exact, Cook argumentează că taxele trebuie colectate în ţara unde se produce valoarea adăugată, iar în cazul Apple, cea mai mare parte a cercetării şi dezvoltării de noi produse se face în California. Astfel, compania este taxată în SUA. Mai mult, Cook argumentează că şi companiile europene sunt taxate la fel în SUA.

Vânzările canalizate prin Irlanda 

Numai că Tim Cook nu are dreptate. Apple îşi canalizează vânzările din întreaga Uniunea Europeană prin subsidiara din Irlanda. De exemplu, vânzările de iPhone-uri din Franţa nu sunt contorizate în Franţa, ci în Irlanda, la fel şi în cazul Germaniei sau al României. Cum acestea nu apar în scriptele unor subsidiare din fiecare ţară a UE, ci doar în Irlanda, statele în cauză pierd banii din impozitul pe profit general de vânzarea gadgeturilor Apple.

Aşa se explică şi faptul că, potrivit datelor aferente lunii iulie, Apple deţinea rezerve de numerar în valoare de 232 de miliarde de dolari, din care 214 miliarde de dolari în afara Statelor Unite. Banii pe vânzările generate în SUA sunt taxaţi în SUA, însă banii deţinuţi în afara SUA sunt, de fapt, profituri realizate în afara SUA. Iar Apple nu îi repatriază în SUA din cauza taxei pe profit de 35%. 

Precedent şi pentru alţii

Cazul Apple ar putea stabili un nou standard pentru colectarea taxelor, în cadrul investigaţiilor europene recente referitoare la facilităţile fiscale acordate de state companiilor.

Anterior, cea mai mare amendă acordată în UE pentru recuperarea unor ajutoare de stat ilegale a fost sancţiunea de 1,4 miliarde de euro aplicată grupului energetic francez EDF.

În ianuarie, Comisia a ordonat Belgiei să recupereze circa 700 de milioane de euro, reprezentând scutiri fiscale ilegale acordate unui număr de cel puţin 35 de companii, între care producătorul de bere Anheuser-Busch InBev şi grupul petrolier BP.

Anul trecut, Comisia a mai decis ca Starbucks să plătească guvernului olandez 30 de milioane de euro, iar Fiat Chrysler o sumă similară Luxemburgului.

Comisia a lansat totodată investigaţii referitoare la acordurile convenite de guvernul din Luxemburg cu retailerul online Amazon.com şi lanţul de restaurante fast-food McDonald’s.

Pe lângă acestea, şi alte corporaţii sunt acuzate în UE de „evaziune fiscală legală“ prin canalizarea vânzărilor din UE prin Irlanda. Între acestea se află Google – acuzată în Franţa de evitarea plăţii taxelor şi Uber – acuzată de taximetrişti că nu plăteşte taxe, iar şoferii săi nu au licenţă de taximetrie.

UE a intrat pe un teritoriu unde Statele Unite s-au temut să o facă şi a demonstrat că are încă putere în faţa giganţilor corporatişti, scrie Bloomberg. Cu o populaţie de 500 de milioane de oameni, este cel mai mare spaţiu economic comun de pe planetă, având un PIB total mai mare decât SUA sau China.