VIDEO Isărescu: „Am primit ştiri că unii au început să spargă depozite. Dacă au peste 100.000, treaba lor“

Băncile au anunţat Banca Naţioanlă a României că, în cursul dimineţii de joi, s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite, a afirmat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. Acesta le transmite clienţilor cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acţioneze în acest sens.

"Nu este un motiv de spargere a depozitelor. În cursul dimineţii am primit ştiri că unii au început să-şi scadă depozitele, dacă au mai mult de 100.000 de euro e treaba lor", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a arătat că 100.000 de euro, suma garantată pentru un deponent la o bancă, reprezintă o sumă mare pentru o ţară ca România.

"Avem garantată această sumă. Avem inclusiv mişcarea rapidă a acestor depozite în alte bănci care funcţionează, cu distribuirea ulterioară la ghişee", a continuat Isărescu.

În cazul băncilor cu capital cipriot, Isărescu a arătat că activele acestora reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin România, bancă al cărei acţionar majoritar - Popular Bank of Cyprus va fi lichidat, sunt integral garantate.

A doua bancă din Cipru prezentă în România, Bank of Cyprus, deţine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar românesc.

Vicepreşedintele Raiffeisen Bank James Stewart a declarat joi că unii clienţi de la bănci mici din România, printre care bănci cipriote şi elene, au mutat în ultimele 10 zile depozitele la instituţii de credit mai mari, considerându-le mai sigure.

Isărescu a mai spus că Banca Naţională a României va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde sunt garantate depozitele constituite, pentru a evita eventuale neclarităţi ulterioare.

"Vom discuta în Consiliul de Administraţie, vă spun în avans, şi vom introduce un regulament, în care fiecare depozitar să ia cunoştinţă, fie că sunt bănci cu capital românesc, fie că sunt sucursale. Să fie un asterisc în care să spună: depozitul este garantat la ....", a afirmat Isărescu.

În România, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, la finele anului trecut populaţia avea constituite la cele 32 de băncile participante la schema de garantare depozite în valoare totală de 115,4 miliarde lei.

Dintre acestea, intrau sub incidenţa schemei de garantare depozite în sumă de 114,9 miliarde lei, din care se calificau pentru despăgubire depuneri cu o valoare totală de circa 98,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă că aproape 17 miliarde lei (4 miliarde euro) nu erau garantate.

Dintr-un total de 173,8 miliarde lei depozite constituite la cele 32 de bănci de companii erau în schema de garantare depozite ale IMM-urilor în sumă de 36 miliarde lei, iar sumele calculate la despăgubiri se rdicau la 13,5 miliarde lei.

Datele indică o pierdere ipotetică a deponenţilor în cazul unei prăbuşiri a sistemului bancar de 160 de miliarde lei pentru toate companiile, dintre care 22,5 miliarde lei (5,2 miliarde euro) pentru IMM.

Pentru celelalte opt sucursale de bănci străine depozitele sunt garantate prin schemele de garanatare din statele de origine. Datele BNR arată pentru finele anului trecut depozite constituite de populaţie în sistemul bancar totalizează 121 de miliarde de lei.

N-am sfaturi pentru cei cu peste 100.000 de euro, e penibil să dăm sfaturi oamenilor bogaţi

Isărescu spune că ar fi penibil să dea sfaturi bogaţilor pentru că oamenii care au de plasat peste 100.000 de euro ştiu cum să-şi gestioneze lichidităţiile, fiind mult mai preocupaţi de protejarea averii şi mai avizaţi.

"Noi nu avem grija marilor deţinători de fonduri lichide, sunt puţini şi vă asigur că au grijă de banii lor. Poate este vorba de vreo 11.000 de oameni. Dacă ai mai mult de 100.000 de euro ai o grijă, o bucurie dar şi o grijă, dacă îi mai ţii şi lichizi (...) Îndemn populaţia şi lumea să nu ne facem griji de banii lor, au ei grijă de banii lor, d-aia i-au şi acumulat (...) Pentru cei cu peste 100.000 de euro n-am sfaturi, pentru că nu vreau să mă pun în situaţia penibilă de a da sfaturi unui om bogat. Dacă a ştiut să facă aceşti bani, ştie şi să-i administreze", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a arătat că nu vede necesară o dezbatere publică prin care să fie date sfaturi românilor care au bani.

Să ţii lichidităţi de peste 100.000 de euro nu-şi permit prea mulţi (...) Nu aici e grosul populaţiei, dacă sunt 11.0000 – 12.000 de oameni

Anterior, el a afirmat că băncile au anunţat BNR că în cursul dimineţii de joi s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat miercuri că populaţia ar trebui să constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichidităţi de peste 4,2 milioane de euro să le împartă în cele 42 de bănci din România şi să investească diferenţa în piaţa de capital, la bursă sau în fonduri de investiţii.

Guvernatorul BNR nu exclude intrarea în România a unor capitaluri din depozitele bancare care vor pleca din Cipru după eliminarea restricţiilor, dar afirmă că până în prezent nu s-au observat fluxuri, în ciuda faptului că piaţa locală oferă cel mai mare diferenţial de dobândă.

"Mai degrabă, nu numai teoretc, dar şi practic putem să avem semne de întrebare legate de eficacitatea măsurilor. Într-o ţară care a fost şi paradis fiscal măsurile de restricţionare nu funcţionează foarte bine. Ieşiri din Cipru au existat şi există în continuare din cauza eficacităţii limitate a controlului. N-au venit în România până acum, şi una dintre cauzele pentru care nu au venit este pentru că şi în cazul unei dobânzi ridicate contează şi măsurile macroprudenţiale şi la noi există", a spus Isărescu, întrebat dacă dobânzile din România, ţară cu cea mai înaltă rată cheie din Uniunea Europeană, nu vor face atractive plasamentele pentru cei care se retrag din Cipru. 

El a continuat argumentaţia, arătând că "Direcţia de Supraveghere stă cu ochii pe ele" şi că România are o lege destul de aspră asupra spălării banilor.

"Dacă ne uităm pe comunicatul dat de Troica (FMI, CE, BCE - n.r.), această lege ( privind spălarea nbanilor - n.r.) nu a funcţionat chiar bine în cazul Ciprului", a adăugat Isărescu.

Cu toatea acestea, şeful băncii centrale nu exclude ca ulterior eliminării restricţiilor de capital din Cipru, pe care le anticipează în vigoare de la câteva săptămâni la câteva luni, să existe şi transferuri către România.