INFOGRAFIE România a făcut progrese semnificative pentru reducerea sărăciei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România şi Bulgaria conduc în continuare în topul celor mai sărace ţări din Uniunea Europeană, însă progresele derulate de către cele două ţări pentru reducerea ratei ei, după criza financiară din anul 2008, sunt de asemenea printre cele mai mari dintre statele europene.

Trei ţări din Europa de Sud-Est conduc în topul sărăciei europene: Bulgaria, România şi Grecia. Însă în timp ce elenii se adâncesc din ce în ce mai tare în sărăcie, în ciuda ajutorului financiar de care au beneficiat din partea creditorilor europeni şi şi internaţionali (Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), România şi vecinul de la sud recuperează puternic decalajul, potrivit datelor institutului european de statistică Eurostat.

Grecia, în topul creşterii             

Între 2008 şi 2015, procentul de populaţie care suferă „privaţiuni materiale severe” (indicatorul european al sărăciei – n.r.) a crescut de la 11,2% la 22,2% în Grecia, rata creşterii sărăciei fiind aproape dublă de la începutul crizei până în prezent. Cifrele prezentate de ultimul studiu Eurostat arată că această evoluţie aduce Grecia alături de ţările cu cea mai proastă situaţie în topul european al sărăciei, România şi Bulgaria.

Însă cu toate că în România procentul rămâne ridicat, de 22,7%, el a ajuns la acest nivel deoarece a scăzut cu aproape o treime, respectiv 10 procente, de la 32,7% în timpul crizei financiare din 2008. Aceasta este cea mai mare descreştere a sărăciei la nivel european în termeni de procent net. În Bulgaria, scăderea a fost de 7 procente, de la 41,2 % la 34,2%. În ceea ce priveşte media europeană, indicatorul sărăciei a scăzut, în intervalul 2008-2015, cu 0,5%, de la 8,5 la 8,1 procente.

Privaţiunea materială, doar o dimensiune a sărăciei

Cu toate acestea, privaţiunea materială este doar o dimensiune a sărăciei, şi nu în mod necesar cea mai relevantă. Acest indicator măsoară procentul din populaţie care nu îşi poate permite cel puţin trei dintre următoarele nouă lucruri: să îşi plătească chiria, ipoteca sau facturile, să îşi încălzească locuinţa, să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate, să mănânce carne sau proteine în mod regulat, să meargă în vacanţă, să deţină un televizor, o maşină de spălat, un autoturism, un telefon.

Un alt indicator îl reprezintă riscul de sărăcie şi excluziune socială. România a făcut progrese considerabile în acest sens, din 2008 până în 2015, însă este încă loc de mai bine. În 2015, 37,4% din populaţia ţării era expusă acestui risc. Prin comparaţie, în 2008, acest procent era de 44,2%. În Grecia, în 2015, procentul era chiar mai mare decât în România, de 35,7%, iar creşterea faţă de 2008, când era doar 28,1%, este extrem de puternică. În Bulgaria, 41,3% din populaţie era expusă riscului riscul de sărăcie şi excluziune socială, o îmbunătăţire totuşi faţă de 44,8 cât era în 2008, potrivit datelor Eurostat.

Standarde de trai mai bune

Însă dacă stăm să privim la standardele de trai ale grecilor, putem constata că stau mult mai bine decât noi şi bulgarii.

În anul 2015, grecii stăteau considerabil mai bine decât românii şi bulgarii la PIB/capita. Dacă în România PIB-ul mediu pe cap de locuitor era de aproximativ 8.150 de euro, iar în Bulgaria de 6.350 de euro, grecii aveau mai mult decât dublu, adică 16.363 euro, calculat la un curs mediu al euro al BNR din 2015.

De asemenea, comparând salariile minime brute ale locuitorilor, în timp ce în România salariul minim brut este acum de 1.450 de lei, adică 320 de euro (la cursul BNR din data de 23 februarie), grecii câştigă circa 683 de euro pe lună, iar bulgarii stau cel mai prost, cu 215 euro pe lună.

Mai mult, potrivit raportului de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană, nivelul de sărăcie al românilor este în scădere, dar inegalitatea veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% din români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%.

Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele de etnie romă şi populaţia rurală. Totuşi, CE subliniază că au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte reducerea riscului de sărăcie în ultimii ani.

Grecii ne-au ajuns din urmă în topul sărăciei

Situaţia economică a Greciei se înrăutăţeşte continuu în pofida fondurilor injectate masiv de Uniunea Europeană pentru evitarea falimentului de ţară. Cel mai recent studiu Eurostat arată că procentul de populaţie din Grecia care suferă „privaţiuni materiale severe“ a crescut la 22,2%, fiind acum comparabil cu cel din România, care a scăzut până la 22,7%.

Şomaj-record şi economii la mâncare

Situaţia din Grecia a continuat să se înrăutăţească chiar şi faţă de cifrele din studiul Eurostat, care surprinde dublarea procentului populaţiei sărace. Anul trecut, peste 75% din gospodării au înregistrat scăderi semnificative de venituri, iar 40% au fost nevoite să facă economii la mâncare, potrivit unui sondaj GSVEE/Marc, citat de „Daily Express“. O treime din familiile elene au cel puţin un membru în şomaj, a cărui rată rămâne cea mai ridicată din UE, deşi a scăzut de la 28% la 23% în ultimul an.

Conform acestor cifre, cele trei pachete de salvare primite de la UE  şi FMI începând din 2010 n-au avut un impact pozitiv asupra economiei, mai ales pentru că majoritatea acestor sume uriaşe au venit sub forma unor noi împrumuturi menite să acopere o parte din datoriile mai vechi ale Greciei.   În plus, banii injectaţi de FMI şi UE cu scopul de a evita falimentul Greciei au venit la pachet cu o serie de măsuri de austeritate care au adus la disperare o bună parte a populaţiei.

Starea critică în care se află o parte a populaţiei elene a fost utilizată de premierul grec Alexis Tsipras ca pârghie pentru obţinerea de noi fonduri de la instituţiile financiare internaţionale. „Trebuie să avem grijă de o ţară care a fost jefuită şi de un popor care a făcut şi continuă să facă atâtea sacrificii în numele Europei“, declara Tsipras la începutul acestei luni.

Pensionarii eleni trăiesc din pomeni

Aproximativ 1,2 milioane dintre grecii care trăiesc în sărăcie sunt pensionari, dintre care mulţi sunt nevoiţi să apeleze la cantinele sociale sau la băncile de alimente strânse din donaţii. Unii îşi completează mesele de aici cu pomenile primite, aşa cum face şi bătrâna Dimitra (73 de ani), care dă mai mult de jumătate din pensia ei de 332 de euro pe chiria unei mici locuinţe din Atena, iar restul – pe facturile la utilităţi.

La banca de alimente de unde Dimitra mai primeşte mâncare sunt înregistraţi 26.000 de oameni – faţă de 2.500 în 2012 şi 6.000 în 2014 –, aşa că de multe ori alimentele sunt insuficiente. „Suntem îngrijoraţi că nu vom putea acoperi nevoile acestor oameni“, spune Eleni Katsouli, responsabila respectivei bănci de alimente, care atrage atenţia că 5.000 dintre cei aflaţi pe listele ei sunt copii. „Sunt familii care au copii mici şi în unele zile n-avem nici lapte să le dăm“, le-a spus Eleni jurnaliştilor de la Reuters.

Situaţia disperată a unei părţi din populaţia elenă i-a impresionat şi pe oficialii europeni, care continuă să susţină accelerarea reformelor. „Pentru poporul grec trebuie să existe o lumină la capătul acestui tunel al austerităţii“, a declarat miercurea trecută, la Atena, comisarul european pentru Economie şi Afaceri Monetare, Pierre Moscovici, citat de Euronews. „Nu pledăm pentru austeritate. Şi nicio instituţie nu trebuie să pledeze pentru austeritate. Dar trebuie să existe un set de reforme“, a completat Moscovici.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite