Restanţele populaţiei şi firmelor la bănci au ajuns la 7,4 miliarde de euro în iulie. Vâlcenii, sălăjenii şi sucevenii conduc în topul restanţierilor

Mulţi români nu au mai putut să-şi plătească ratele la timp din cauza scăderii veniturilor şi a scumpirii euro

Valoarea restanţelor la creditele contractate de populaţie şi firme de la bănci a ajuns la sfârşitul lunii iulie la echivalentul a 7,4 miliarde de euro, în creştere cu aproape 100 de milioane de euro faţă de nivelul înregistrat în urmă cu o lună, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

În condiţiile în care procesul de creditare continuă să bată pasul pe loc, iar restanţele continuă să crească, ponderea sumelor restante în totalul portofoliului de împrumuturi a urcat de la 14,38% la 14,57%.  

Cele mai multe restanţe, peste 60% din total, se înregistrează la împrumuturile în valută – euro, dolari, franci elveţieni, întrucât cei care au luat credite de la bănci au fost afectaţi direct de deprecierea leului.

BCR şi BT, marii creditori ai Oltchim 

În ceea ce priveşte structura în profil teritorial, cei mai mari restanţieri, în funcţie de ponderea pe care sumele restante o ocupă în totalul creditelor contractate, sunt locuitorii şi firmele din judeţele Vâlcea, Sălaj şi Suceava. 

În Vâlcea, restanţele s-au triplat în ultimul an, ajungând la echivalentul a 195,7 milioane de euro. Aceastea reprezintă aproape o treime din totalul împrumuturilor contractate. 

Este de menţionat faptul că BCR şi Banca Transilvania (BT) sunt printre cei mai mari creditori ai combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, care a intrat în insolvenţă la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an. Potrivit tabelului preliminar al creditorilor Oltchim, publicat la începutul lunii aprilie, cele două bănci au de recuperat de la combinat 116 milioane de euro. La datoriile pe care combinatul le are către cele două bănci, se adaugă multele restanţe, chiar dacă mici, ale angajaţilor disponibilizaţi sau ale celor care nu şi-au mai luat salariul de câteva luni. 

„Există o legătură clară între ce se întâmplă la companiile mari din fiecare judeţ şi nivelul restanţelor. Este vorba despre datoriile acelor companii, dar şi despre restanţele pe care le-au acumulat angajaţii disponibilizaţi“, a explicat recent, pentru „Adevărul“, analistul financiar Dragoş Cabat. 

În judeţul Sălaj, restanţele la creditele contractate de populaţie şi firme au crescut cu semnificativ în ultimul an, până la echivalentul a 97,5 milioane de euro. Astfel, aceste restanţe reprezintă un sfert din totalul împrumuturilor contractate. În Suceava, altădată judeţul campion la restanţe, sumele cu întârzieri la plată au urcat până la 149,5 milioane de euro, ponderea în total credite situându-se la aproximativ 20%.

Gorjenii, responsabili cu ratele 

La polul opus în topul restanţierilor se află judeţele Gorj, Dâmboviţa şi Teleorman. În Gorj se înregistrează restanţe pentru doar 6,25% din totalul împrumuturilor contractate. Totuşi, şi aici sumele restante au crescut în intervalul menţionat cu 20%, până la echivalentul a 29,6 milioane de euro. În Dâmboviţa, restanţele au crescut până la 36,3 milioane de euro, iar în Teleorman cu până la 23,5 milioane de euro. 

Bucureşti şi Ilfov reprezintă o situaţie aparte, concentrând aproximativ 40% din totalul creditelor contractate de populaţie şi firme. Implicit, aici se înregistrează şi cea mai mare valoare a restanţelor. Ponderea lor în total nu este însă foarte mare, ci apropiată de media naţională, respectiv 13,7%. 

Aşadar, restanţele la creditele contractate de populaţia şi firmele din Bucureşti şi Ilfov au crescut cu aproximativ 30% în perioada iulie 2012 – iulie 2013 şi au ajuns la 2,82 miliarde de euro, reprezentând 13,7% din totalul finanţărilor.

Creşterea restanţelor se va tempera      

Analistul financiar Dragoş Cabat este de părere că avansul înregistrat de restanţele persoanelor fizice s-a stabilizat în prima jumătate a anului, urmând ca acest trend să se continue până la sfârşitul anului şi apoi nivelul lor să scadă în 2014. 

În ceea ce priveşte restanţele cumulate de agenţii economici, Cabat crede că băncile „au mascat“ până acum întârzierile la plată, au restructurat creditele, dar acum au început să le includă în bilanţuri. Astfel, el se aşteaptă şi în perioada următoare la o creştere a sumelor restante la creditele contractate de persoanele juridice.