Noul salariu minim nu va acoperi nici strictul necesar. Încă de pe-acum ar trebui să crească la peste 970 de lei

Un sfert din efectivul de salariaţi câştigă mai puţin decât suma necesară asigurării unui trai decent

Pentru a achiziţiona produsele din coşul lunar necesare unui trai la limita decenţei, salariul minim de 850 de lei nu va fi suficient. Venitul ar trebui să crească de pe-acum la cel puţin 970 de lei.

Salariul minim pe economie ar trebui să se calculeze, cel puţin teoretic, pe baza unui coş lunar de produse prevăzut în Ordonanţa nr. 217/2000, prin care se stabilesc cantităţile de alimente, mărfuri nealimentare şi servicii considerate vitale pentru traiul decent al românilor.

Practic, însă, salariul minim a devenit doar un indicator supus negocierilor politice, astfel că, spre exemplu, acesta abia a ajuns la 800 de lei lunar în această vară (de la 750 de lei în 2012), deşi preţurile au crescut simţitor, mai ales la produsele de strictă necesitate.

Până nu demult, au existat negocieri tripartite pe tema salariului minim, în cadrul cărora patronatele afirmau că angajatorii nu pot să dea prea mulţi bani în plus, iar sindicatele cereau mai mult. Acum, în locul acestor negocieri a ieşit Guvernul cu o decizie proprie şi astfel salariul minim va fi de 850 de lei de la 1 ianuarie şi de 900 de lei de la 1 iulie 2014.

Din păcate, nimeni nu „coboară“ în piaţă pentru a vedea cât trebuie, de fapt, să fie salariul minim pentru a umple acel coş minim prevăzut în Ordonanţa adoptată în toamna anului 2000.

„Adevărul“ a luat însă în serios prevederile legislative şi a calculat cât costă, concret, cantităţile de alimente, mărfuri nealimentare şi servicii din normativul citat mai sus. Concluzia: pentru a umple coşul strictului necesar este nevoie de 972 de lei şi, prin urmare, salariul minim pe economie de acum (800 de lei lunar) nu mai ajunge pentru asigurarea hranei, articolelor de igienă şi serviciilor de imediată necesitate.

Din ce e compus coşul minim

Potrivit Ordonanţei 217/2000, coşul minim de consum lunar (necesarul pentru o persoană) cuprinde cheltuielile cu: 3,08 kg de făină, 5,8 kg de mălai, 28,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg de fasole boabe, 3,5 kg de cartofi, 1,6 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg de ceapă, 3,8 kg de murături, 800 g de bulion, 1 kg de conserve de legume, 3,5 kg de fructe (în principal mere), 0,5 kg de citrice, 0,7 kg de conserve din fructe, 1 kg de carne de bovină, 2,5 kg de carne de porc, 2,8 kg de carne de pasăre, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne (mezeluri), 0,8 kg de peşte proaspăt şi congelat, 6,1 litri de lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vacă, 0,7 kg de telemea de oaie, 0,9 kg de brânză proaspătă şi smântână, 13 ouă, 2,8 litri de ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,5 kg de margarină, 0,8 kg de zahăr, 0,1 kg de dulciuri (în principal ciocolată şi bomboane) şi 4,8 litri de băuturi nealcoolice.

Băuturile alcoolice (bere, vin şi spirtoase) însumează, împreună, puţin peste doi litri. Tot aici se mai adaugă şi unele articole de igienă, detergenţi şi un minimum de consum energetic (combustibili, gaze şi curent).

Ei bine, pentru a cumpăra toate aceste produse, din magazine obişnuite şi chiar vânând unele promoţii, bugetul necesar este de 972 de lei (în 2010, acest buget trebuia să fie de 756 de lei, iar în 2012 ajunsese la 830 de lei, potrivit calculelor „Adevărul“ din anii respectivi).

Un milion de români, la limita sărăciei

Statisticile oficiale arată că din 4,5 milioane de salariaţi care muncesc cu normă întreagă cel puţin 975.000 de persoane au venituri sub pragul de 1.000 de lei, cât este necesarul calculat de noi. Dacă mai adăugăm aici pensionarii cu pensia sub această limită şi şomerii, numărul persoanelor cărora venitul le este insuficient pentru o viaţă decentă trece lejer peste pragul de un milion.