Darea în plată, la ultimul hop. Proiectul de lege intră miercuri în plenul Camerei Deputaţilor la votul final

Legea privind darea în plată intră miercuri la votul final din plenul Camerei Deputaţilor, după ce săptămâna trecută Comisia Juridică din Camera inferioară a Parlamentului a hotărât eliminarea programului „Prima Casă“ din sfera de aplicare a legii şi majorarea plafonului până la 250.000 de euro.

Concomitent, au fost excluse şi creditele garantate cu terenuri, cu excepţia celor achiziţionate special pentru construirea unei case. Anterior, în Senat, s-a mai stabilit ca legea să se aplice doar consumatorilor, nu şi persoanelor fizice cu afaceri.

Gherila BNR

Deşi eliminarea programului „Prima Casă“ este o cerinţă a Băncii Naţionale a României (BNR), oficialii băncii centrale s-au arătat în continuare nemulţumiţi de forma actului legislativ. BNR a reclamat că ar trebui incluse şi criterii prin care să se departajeze cei care nu pot de cei care nu vor să plătească. BNR a cerut introducerea unui prag, astfel încât rata să fie mai mare de 65% din veniturile lunare ale debitorului. 

De asemenea, banca centrală a mai propus ca legea să nu fie „retroactivă“, adică să nu se aplice creditelor deja contractate. În fine, oficialii BNR au mai propus ca pentru viitor legea să fie opţională, astfel încât debitorul să poată alege între un credit cu avans mai mic, dar fără dare în plată, şi între un credit cu dare în plată, dar cu avans mai mare.

Aceste argumente ale Băncii Naţionale au fost respinse în mai multe rânduri la comisiile de specialitate din Senat, iar săptămâna trecută nu au fost asumate de niciun membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, astfel că nici măcar nu s-a mai ajuns la vot, a declarat, pentru „Adevărul“, deputatul Daniel Zamfir, iniţiatorul legii.

Isărescu, tot nemulţumit

Imediat după ce Comisia Juridică a definitivat forma finală a legii privind darea în plată, guvernatorul Mugur Isărescu a criticat dur proiectul. El a spus joia trecută că economia României este supusă unui „risc sistemic sever“, generat de „intensificarea iniţiativelor legislative“. „În ultimele şase luni, s-au intensificat iniţiative legislative care îşi propun să reglementeze domeniul financiar - bancar, prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate între clienţi şi bănci“, a subliniat Isărescu. El a spus că legea privind darea în plată a fost corectată într-o anumită măsură, „dar chestiunea de fond pe care o reprezintă retroactivitatea legii se menţine“, ca şi problema stabilităţii şi credibilităţii cadrului legislativ.

Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului, critică poziţia lui Isărescu, afirmând că dacă nu s-ar aplica creditelor actuale, atunci legea dării în plată nu ar mai avea sens. „Dacă nu s-ar aplica legea şi creditelor în derulare, de ce am mai avea-o? Curtea Constituţională a dat deja o decizie ce este retroactiv şi ce nu, iar darea în plată nu e“, a afirmat el. 

Cât de retroactivă e legea

Anterior, avocatul Gheorghe Piperea, care a reprezentat mai multe grupuri de clienţi în procesele cu băncile, a adus o serie de argumente pentru care legea nu este, de fapt, retroactivă. Astfel, Curtea Constituţională a arătat în 2011 că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior“. 

De asemenea, Piperea a arătat că, în 2012, Curtea Europeană de Justiţie a arătat că o lege internă de protecţie a consumatorilor poate fi aplicată şi unor contracte în derulare. Concomitent, el a mai precizat că în Codul Civil se arată clar că „dacă o situaţie juridică anterioară intrării în vigoare a unei legi noi este generată de regimul juridic al proprietăţii sau al bunurilor, atunci efectele viitoare ale acestei situaţii juridice anterioare sunt reglementate de legea nouă“.

În fine, avocatul mai spune că OUG 50/2010 se aplică şi contractelor în derulare, iar darea în plată a imobilului pentru stingerea datoriei poate fi asimilată cu o refinanţare.

Zamfir va susţine din nou aplicarea la „Prima Casă“

Zamfir a mai precizat că îşi va susţine din nou, în plenul Camerei Deputaţilor, amendamentul ca legea privind darea în plată să se aplice şi creditelor „Prima Casă“. El a spus că în acest moment sunt aproximativ 400 de persoane din 166.000 care au luat credite prin programul „Prima Casă“ care nu mai pot rambursa împrumuturile. „Programul este eficient acum, dar ce se întâmplă dacă ROBOR (indicele dobânzii pentru creditele în lei – n.r.) creşte la 5%? Garantează BNR că peste 10-15 ani ROBOR nu va creşte? Ce se va întâmpla atunci? Vine banca, îţi ia casa, execută garanţia de 50%, iar atunci statul se va îndrepta, prin Fisc, către debitor. Or, ANAF impune penalităţi foarte mari, de 18%“, a punctat Zamfir.

Peste 715.000 de români sunt restanţieri la bănci

Peste 715.000 de persoane fizice înregistrau la finele lunii februarie restanţe la unul sau mai multe credite contractate de la bănci, numărul acestora fiind mai mare cu 1,6% faţă de cel consemnat la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Totalul restanţelor cumulate de aceştia se ridica la sfârşitul lunii februarie la 11,37 miliarde de lei (2,55 miliarde de euro), nivel similar cu cel înregistrat în ultimele luni din 2015. Cea mai mare parte a restanţelor se consemna la împrumuturile în euro, urmate de cele în moneda naţională.

Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că băncile locale au cesionat credite de 37,1 miliarde de lei (8,3 miliarde de euro) pentru a curăţa bilanţurile şi pentru a obţine avantaje prudenţiale,  potrivit datelor BNR valabile la sfârşitul anului trecut. Aproape 40% din creditele cesionate (3,32 miliarde de euro) aparţin persoanelor fizice, cele mai multe fiind credite de consum. Împrumuturile ipotecare cesionate de bănci în cazul persoanelor fizice se ridicau la 2 miliarde de lei (447 de milioane de euro). 

BNR susţine, potrivit Profit.ro, că băncile au ales să vândă aceste creanţe către firmele de recuperare, în loc să scutească parţial la plată debitorii, pentru a evita hazardul moral. Cesiunea de credit înseamnă că băncile renunţă în tot sau în parte la proprietatea asupra unui credit, în schimbul unei sume de bani sau în schimbul unui avantaj prudenţial, cum ar fi eliberarea de provizioane.