Cine ar trebui să plătească impozit pe bacşiş şi să dea bon. Preoţii, forţaţi de noua lege să taie bon pe orice sumă primită

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lăutarii, maneliştii, florăresele, menajerele, ca şi prestatorii de servicii de îngrijire personală în unităţi specializate ori la domiciliu primesc plăţi informale, dar pentru acestea nu emit bonuri fiscale. Impozitul pe bacşiş ori pe restul neridicat de client pare să fie „rezervat“ doar ospătarilor şi vânzătorilor din magazine.

În realitate, însă, există mai multe categorii de agenţi economici care ar trebui să emită bonuri fiscale pentru sumele încasate ca bonus. „Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a celor care ar trebui să plătească impozit pe bacşiş.

Pe scurt, este vorba despre persoane fizice care ar trebui (şi nu sunt) autorizate şi, mai mult, încasează bacşişuri care ar trebui (şi nu sunt) fiscalizate, cum ar fi lăutarii, maneliştii, florăresele, menajerele, coafezele, frizerii, manichiuristele sau prestatorii de diverse servicii la domiciliul clientului.

Şi în cazul acestora, ca la ospătari sau vânzători, ar trebui să existe un registru de bani personali, iar sumele primite în plus să fie reflectate în bonurile fiscale emise în ziua respectivă.

Impozit pe bacşiş. Maneliştii, evazioniştii perfecţi

Normele în vigoare încă de la 1836 (primul Cod Comercial) clasează activităţile de cultură-spectacole la categoria „fapte de comerţ“, care trebuie autorizate. Or, maneliştii nu au nici măcar astfel de autorizaţii (deci sunt pasibili de confiscarea banilor), cu atât mai puţin ar putea să-şi fiscalizeze bancnotele pe care le primesc în timpul prestaţiilor. Ei sunt, astfel, „evazioniştii perfecţi“, a explicat, pentru „Adevărul“, consultantul fiscal Emilian Duca.

Marea problemă este dacă inspectorii Antifraudă vor descinde vreodată în zonele sau la evenimentele unde cântă aceşti manelişti...

Şi în cazul celorlalte categorii (care, toate, trebuie autorizate), prestatorii ar trebui, într-adevăr, să emită bon fiscal pentru eventualul bacşiş, ne-a mai spus consultantul.

Cum ar trebui să procedeze lăutarii cu impozitul pe bacşiş

„Un lăutar este o persoană care desfăşoară o activitate şi care, astfel, devine operator economic. În acel moment, el se poate constitui ca persoană fizică autorizată (PFA), asociaţie familială (AF) sau ca profesie independentă. Are, practic, statut ca un – spre exemplu – electrician autorizat. Mai departe, lăutarul are obligaţia să stabilească un preţ pe serviciul prestat. Evident că trebuie să taie factură. Doar profesiile independente nu au obligaţia să aibă casă de marcat fiscală. Acolo este prin autodeclarare a veniturilor la Fisc.

Acuma, când aruncă cineva cu banii în lăutar eu nu cred că acel venit este impozabil. Conform Codului Fiscal, donaţiile persoanelor fizice nu sunt impozitate“, a declarat, pentru „Adevărul“, consultantul fiscal Adrian Benţa.

Impozit pe bacşiş. Cei mai mulţi nu pot fi prinşi

Pe lângă ospătari, legislaţia privind bacşişul se mai aplică şi la toate activităţile desfăşurate acasă la client. Adrian Benţa dă ca exemplu lucrările executate pentru montarea de termopane, unde, chiar dacă muncitorii au contract cu o firmă specializată, proprietarul le mai recompensează eforturile şi individual, să zicem cu „bani de-o bere“.

Întrebat însă dacă lăutarii, maneliştii sau cei care prestează servicii la domiciliu pot fi prinşi de către Fisc, consultantul este sceptic. „La ei, problema este în primul rând TVA, nu mai vorbim de bacşiş“, a punctat el.

Impozit pe bacşiş. Banii daţi la doctor, bacşiş sau mită?

Legislaţia privind legalizarea şi taxarea bacşişului a adus cu sine încă o necunoscută: sumele date de pacienţi doctorilor sunt bacşiş sau mită? Consultantul fiscal Adrian Benţa spune că, la cum este formulată legislaţia în acest moment, doar medicii din sistemul privat ar fi obligaţi să dea bon pe bacşiş. „Legea zice de operatorul economic. Doctorul are obligaţia să dea bon pe bacşiş doar dacă este în sistemul privat. La stat nu se aplică, deoarece sistemul public de sănătate este o instituţie, nu este operator economic în sensul clasic“, a afirmat Benţa. Consultantul spune că situaţia este la fel şi în restul sectorului de stat, el dând ca exemplu şi Registrul Auto Român (RAR). „Teoretic, la stat n-ar trebui să ia deloc bani, ar fi încadrată la mită“, a punctat Benţa.

Preoţii, situaţie controversată la capitolul impozit pe bacşiş

Impozitul pe bacşiş a venit şi ca un argument suplimentar pentru emiterea de bonuri fiscale şi pe serviciile prestate de preoţi, la botezuri, nunţi sau înmormântări. „Preoţii sunt obligaţi să taie chitanţă, fie că sunt la mănăstire sau la templu, Biserica este persoană juridică, dar veniturile acesteia nu sunt impozabile“, precizează Adrian Benţa. Astfel, enoriaşii ar trebui să primească bonuri pentru banii daţi pe orice activitate prestată de preot, de la diversele taxe anuale până la pomelnic, acatiste sau orice altceva. Biserica Ortodoxă Română (BOR) şi alte organizaţii religioase au fost în centrul mai multor scandaluri din ultimii ani din cauza scutirilor fiscale de care beneficiază şi a subvenţiilor primite de la bugetul de stat.

Impozit pe bacşiş. Ce este ciubucul

Reamintim că, începând din 8 mai 2015, angajaţii magazinelor, restaurantelor şi ai tuturor operatorilor care sunt obligaţi să utilizeze case de marcat fiscale îşi vor declara banii în fiecare zi înaintea începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali, cu paginile numerotate, completat fără ştersături sau modificări

„Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar“, se arată în ordonanţa de urgenţă care reglementează bacşişul.

Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, acest lucru înseamnând că nu intră în sfera TVA. „Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Suma aferentă bacşişului se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct“, se mai arată în ordonanţă.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/bon-fiscal-bacsis" target="_blank">View the story "bon fiscal bacşiş" on Storify</a>]

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite