Câţi bani au strâns românii în contul lor de pensie privată

Suma medie acumulată în cont de fiecare participant la sistemul de pensii private obligatorii era la sfârşitul lunii octombrie de aproape 4.600 de lei, însă aceasta este mai mare cu 50% în cazul angajaţilor care au avut în ultimii opt ani şi jumătate contribuţii virate în fiecare lună.

Aproape 6,75 milioane de români erau înscrişi la sfârşitul lunii octombrie în sistemul pensiilor private obligatorii (Pilonul II), însă pentru 146.000 dintre ei nu s-a virat nicio contribuţie în ultimii opt ani şi jumătate, de când s-a lansat acest sistem, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Valoarea activelor nete acumulate de cele şapte fonduri de pensii administrate privat se ridica în luna octombrie la 30,34 miliarde de lei (6,74 miliarde de euro), în creştere cu 23% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2015. Activele reprezintă sumele acumulate din contribuţii şi din câştigurile din administrarea acestora.  Astfel, fiecare participant la Pilonul II, care a avut cel puţin o contribuţie lunară virată de la lansarea sistemului, a acumulat în cont o sumă medie de 4.596 de lei (1.020 de euro). 

În cazul participanţilor care au intrat în sistem încă de la lansare şi au avut contribuţii neîntrerupte, suma medie acumulată este însă mai mare cu până la 50%. Aşadar, suma acumulată în contul de pensie privată de fiecare participant în parte depinde foarte mult atât de valoarea contribuţiei, dar şi de frecvenţa ei. 

Pentru anul 2016, contribuţia a fost stabilită la 5,1% din venitul salarial brut, fiind majorată cu 0,1 puncte procentuale şi urmând să ajungă la 6% în 2017. Contribuţia medie a participanţilor la Pilonul II a fost în luna octombrie de 126,35 lei. Numai că din cei aproape 6,75 milioane de români care contribuie la sistemul de pensii private obligatorii, 2,74 milioane de participanţi nu au avut contribuţii virate în luna octombrie.

Unde ajung banii de pensie

Cei şapte administratori, companii de pensii (14 administratori la momentul lansării Pilonului II), gestionează contribuţiile virate în fonduri, investind banii în diverse active astfel încât să genereze un randament cât mai mare, asumându-şi un anumit grad de risc.

Doar fondul de pensii „Aripi“, administrat de compania Generali, are un grad de risc ridicat, celelalte şase fonduri având un grad de risc mediu, ceea ce înseamnă că sumele sunt investite în active cu grad moderat de risc.

La sfârşitul lunii octombrie, peste 67% din active erau investite de fonduri în titluri de stat, considerate foarte sigure, 4,74% în depozite bancare, la fel de sigure, iar peste 18% în acţiuni – active mai riscante, dar care pot aduce randamente mai mari decât primele două. Restul activelor până la 100% erau investite în obligaţiuni municipale, în obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale, în titluri de participare şi în fonduri de mărfuri şi metale preţioase.

Rata medie de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru ultimele 24 de luni se ridica în luna octombrie la 4,12%, în scădere de la 6,15% la finele anului trecut.

România, cel mai slab raport contributor-beneficiar la pensii

Cătălin Păuna, senior economist în cadrul Biroului Băncii Mondiale în România, a arătat recent că ţara noastră are cel mai slab raport beneficiar-contributor la sistemul public de pensii la nivel european, iar soluţia o reprezintă economisirea şi participarea la fondurile private de pensii. În opinia reprezentantului Băncii Mondiale, soluţia este ca toţi cei care sunt activi pe piaţa muncii să contribuie la fondurile private de pensii, dar să apeleze în acelaşi timp şi la produsele bancare de economisire. „În prezent, în România raportul dintre beneficiar şi contributor este de unu la unu, cel mai scăzut din Europa. Italia se poziţionează înaintea noastră, cu doi contributori la un beneficiar.

E clar că pensiile publice sunt mici şi vor rămâne mici în multe ţări, în special din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a raportului nefavorabil dintre numărul de contributori şi de beneficiari. În plus, nu mai există securitatea locului de muncă şi deci nu mai există o contribuţie pe o perioadă lungă de timp. Toate acestea pun presiune pe fondurile publice de pensii, care trebuie completate cu resurse private: pensii private şi, de ce nu, o combinaţie a acestora cu produsele de economisire“, a declarat oficialul pentru Mediafax.

Ce este pensia privată

Pilonul II este denumirea dată sistemului de pensii administrate privat, cu contribuţii definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 de ani şi opţionale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani. Contribuţia la un fond de pensii private nu presupune obligaţii financiare suplimentare pentru participanţi, ci este o parte din contribuţia individuală datorată la sistemul public de pensii. În prezent, cota transferată este de 5,1%. Salariaţii cu vârsta de până la 35 de ani care nu îşi aleg un fond de pensii administrat privat vor fi repartizaţi automat şi aleatoriu către un astfel de fond. Autoritatea de Supraveghere Financiară a lansat în luna august o aplicaţie prin intermediul căreia participanţii în cadrul fondurilor de pensii administrate privat pot afla, în termen de maximum 10 zile, denumirea fondului la care sunt alocaţi.