Olteanu, viceguvernator BNR: „Nu există clauze abuzive acceptabile. Orice clauză abuzivă trebuie eliminată, iar cel păgubit trebuie despăgubit“
0
Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat astăzi, în cadrul unui seminar despre relaţia dintre clienţi şi bănci, că nu există clauze abuzive în contractele de credit, iar orice astfel de clauză trebuie eliminată.
„Nu există clauze abuzive acceptabile. Orice clauză abuzivă trebuie eliminată, iar cel păgubit trebuie despăgubit. Am ţinut să spun asta de la bun început“, a declarat Olteanu.
El a adăugat că instanţa judecătorească este cea care stabileşte caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract de credit, iar legiuitorul va hotărî ce instanţă se va ocupa de astfel de dosare.
Viceguvernatorul BNR a mai spus că problema acestor clause abuzive ar putea avea impact asupra volumului creditării, dar şi asupra costurilor de împrumut.
„Un prim impact este legat de volumul creditării. Dacă se va trece dincolo de o limită a relaţiei dintre bănci şi clienţi, evident că volumul creditării va scădea. Un al doilea impact economic priveşte costul creditării“, a explicat Olteanu.
Banca Naţională a României a transmis recent Ministerului Justiţiei un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, arătând - potrivit Mediafax - că acestea nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului. Reamintim că BNR a avut o poziţie total opusă eliminării clauzelor abuzive, invocând tocmai argumentul că stabilitatea financiară ar fi în pericol dacă s-ar declanşa procese colective.
"Ministerul Justiţiei nu a primit studiul propiu-zis, ci un rezumat al acestuia. BNR a precizat că impactul este unul semnificativ pentru rezultatele financiare ale băncilor, cu unele bănci mai afectate decât altele, dar fără să poată reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii financiare a sistemului", au declarat pentru Mediafax surse oficiale.
De altfel, BNR a analizat doar veniturile viitoare neîncasate şi provizioanele aferente, dar nu a luat în calcul eventuale despăgubiri retroactive pentru sumele achitate de către clienţi şi pe care băncile ar putea fi obligate să le ramburseze.
Impactul pe comisioane, la o treime din cel estimat
"La BNR nu s-a calculat nimic retroactiv, iar calculele BNR au fost numai pe dobanzi fixe şi variabile, care au putut fi formalizate în aplicaţii, întrucât la nivelul comisioanelor era mult mai dificil şi datele erau insuficiente pentru termenul scurt în care trebuia încheiat studiul. Impactul pe comisioane a fost calculat de către bănci şi reprezintă puţin peste o treime din totalul de 4,8 miliarde de lei, impactul total la nivelul sistemului", au explicat sursele citate.
Surse bancare au precizat că, metodologic, BNR a analizat ce credite sau tip de credite au evoluat altfel decât s-ar fi aşteptat din condiţiile de la originarea creditului. Acolo unde BNR a constatat că unele dobânzi, în derularea creditului, aşa cum au primit date, au evoluat "inconsistent" faţă de prevederile iniţiale, s-a considerat că există indicii de posibile acţiuni în instanţă şi s-au calculat anumite prejudicii, ţinând cont de sentinţe rezonabile.
Ce calcule a făcut BNR
"În note s-au menţionat şi calculele băncilor, care au făcut o generalizare asupra portofoliului pornind de la deciziile judecătoreşti pe fiecare bancă în parte. Scenariile contruite de bănci diferă foarte mult de ceea ce a analizat BNR", au precizat sursele bancare.
BNR a inclus în rândul clauzelor abuzive ratele variabile în funcţie de indicele intern de referinţă, considerat principalul element de contestare în cazul dobânzilor variabile, care ar fi trebuit să fie la un moment dat aproape identice indiferent de momentul de generare al creditelor.
De asemenea, BNR a identificat diferenţe semnificative între marjele fixe la creditele cu dobândă variabilă legate de un indice extern.
În toate aceste cazuri s-a urmărit coerenţa evoluţiei dobânzilor de-a lungul derulării creditului. Ca un exemplu, un credit acordat în 2006, cu dobândă variabilă lagată de un indice intern de referinţă, ar fi trebuit să aibă în 2009 sau 2010 o rată de dobândă foarte apropiată de un credit nou acordat de bancă la acele momente, întrucât condiţiile macroeconomice şi de piaţă erau similare pentru toate creditele, indiferent de momentul acordării. BNR nu a făcut o analiză a modului de calcul a anuităţilor.
La o pierdere potenţială (venituri neîncasate şi provizioane) de 4,8 miliarde lei, rata solvabilităţii pe sistem ar scădea cu 2,5 puncte procentuale, în condiţiile în care nicio bancă nu ar intra sub pragul minim de 8%, având în vedere condiţiile prudenţiale şi contabile din prezent.
Băncile cred că vor pierde mai mult
Pe de altă parte, simularea realizată de bănci pornind de la cele mai severe sentinţe pronunţate de instanţe relevă o cifră mult mai mare chiar şi în cazul dobânzilor viitoare neîncasate. Băncile consideră că riscă pierderi de până la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât a calculat banca centrală.
Mai mult, extinzând analiza la posibile plăţi retroactive, băcile au calculat pierderi din dobânzi şi comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR. Totuşi, aceste cifre au fost obţinute plecând de la cele mai dure sentinţe pronunţare de instanţe, cum ar fi anularea totală a dobânzii şi rambursarea integrală a plăţilor în contul dobânzilor, caz în care clientul ar urma să plătească doar principalul.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în urmă cu o lună că clauzele abuzive reclamate de debitorii băncilor sunt cuprinse în contracte pe care clienţii le-au semnat şi pe care trebuie să şi le asume, arătând totodată că atât stabilitatea sistemului financiar-bancar, cât şi deponenţii trebuie protejaţi.
În luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.
Se încarcă comentariile...
