AFP: Boom-ul economiei româneşti îngrijorează

0
Publicat:
Ultima actualizare:
crestere economica foto mfp

România nu face decât să adune avertismente: deşi este o stea europeană a creşterii economice prin consum viguros, neglijează însă investiţiile şi se pregăteşte pentru un viitor dificil, consideră analiştii, potrivit unei analize AFP.

„Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut pe împrumut, fără a fi realizat vreun kilometru de autostradă nouă“, menţionează drept exemplu Cristian Păun, profesor de finanţe internaţionale din Bucureşti.

Analiştii se aşteptau ca România să înregistreze o estimare de creştere spectaculoasă, de 6 până la 7%, după o creştere de 8,6% în primele trei trimestre, ceea ce ar trebui să facă din România campioana europeană a creşterii.

Departe însă de a felicita România, ţara cu cel mai scăzut nivel de trai în UE după Bulgaria, instituţiile internaţionale au crescut avertismentele.

„Principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de reducerea impozitelor şi a creşterilor salariale, iar investiţiile publice au scăzut pentru al doilea an la rând”, a arătat Comisia Europeană.

Dar nevoile acestei ţări de 20 de milioane de persoane sunt uriaşe în termeni de sănătate, educaţie, transport. România are doar 550 km de autostrăzi, iar reţeaua feroviară se deteriorează, trenurile călătorind în prezent cu o medie de 44 km/h, faţă de 78 km/h în 1990.

„Niciun ban a fost cheltuit în 2017 pentru a achiziţiona material rulant, în timp ce căile ferate au fost modernizate pe distanţe foarte scurte“, a spus pentru AFP Viorel Istrate, şeful unei uniuni feroviare.

„Situaţia va fi şi mai dramatică în 2018, bugetele au fost reduse din nou”, se plânge el.                  

Prim-ministrul social-democrat, Viorica Dancila, instalat la sfârşitul lunii ianuarie, a promis să construiască 350 de kilometri de autostrăzi noi până în 2020.

Dar Doina şi soţul ei Matei, iubitorii de drumeţii în munţi, nu o mai cred.

„De peste zece ani, ni se promit 50 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Braşov (centru), dar proiectul nici nu a început “, a spus Doina, medic în vârstă de 39 de ani, plângându-se de blocajele imense din trafic în toate weekend-uri pe drumul ce leagă Bucureştiul de staţiunile turistice ale Carpaţilor.

După revenirea la putere în decembrie 2016, majoritatea de stânga a votat pentru creşterea salariilor în serviciul public şi majorarea mai multor ajutoare sociale.

Volatilitate

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) deplânge deficite mai mari ca urmare a acestei creşteri a cheltuielilor, agitând spectrul unei „supraîncălziri“ a economiei.

Inflaţia a atins în decembrie nivelul de 3,3%, cel mai înalt nivel din ultimii patru ani.

„Se aşteaptă ca tendinţa să continue în 2018”, a declarat Matteo Patrone, directorul regional al BERD pentru România şi Bulgaria, pentru AFP.

Amalia Ionescu, inginer pensionar, constată acest lucru în fiecare zi la piaţă: „Preţurile au explodat”. Ouăle s-au scumpit cu 43%, untul cu 22% şi fructele cu 11%.

„Guvernul a greşit în a gândi că producţia locală va merge pas în pas cu aşteptările”, spune Păun, în condiţiile în care românii au cumpărat bunuri importate. Deficitul comercial a crescut astfel cu o treime în 2017, ajungând la aproape 13 miliarde de euro.

În ciuda disparităţilor dintre mediul urban şi rural, românii pot sărbători dublarea salariului minim între 2013 şi 2017, de la 700 până la 1.450 de lei (157 până la 319 de euro). Dar evoluţia productivităţii nu a urmat această direcţie, degradând competitivitatea companiilor, deplâng angajatorii.

România a avut o euforie similară în 2007-2008, înainte de a se scufunda într-o recesiune profundă. Austeritatea a urmat, cu reduceri salariale de 25% şi ajutor de urgenţă de la FMI şi UE.

„Dacă ne uităm la creşterea economică din ultimii 25 de ani, vedem o volatilitate foarte mare: perioadele de expansiune susţinută au fost urmate de colapsuri la fel de spectaculoase”, notează Păun.

Este demonstrat, potrivit lui, că România nu a reuşit să profite de integrarea sa în UE şi să „transforme proiectul european în bunăstare pentru cetăţenii săi”.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite