Adoptarea monedei euro, bile albe şi bile negre. Ce se va întâmpla cu salariile bugetarilor

În România, până acum s-a discutat doar despre cum şi când pot fi îndeplinite condiţiile de adoptare a monedei euro, nu şi despre efectele pe care această măsură le va avea asupra mediului de afaceri şi a celui public, a spus ecopnomistul şef al BNR, Valentin Lazea, punctând câteva dintre avantajele şi dezavantajele folosirii mnedei unice.

Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), a explicat că schimbările cele mai importante produse după adoptarea euro vor fi: folosirea aceluiaşi curs în toate ţările membre şi aceeaşi rată a dobânzii cheie, pe lângă continuarea liberei circulaţii a capitalurilor, care există odată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE).

Aşa cum este şi acum pentru ţările din zona euro, la fel, Banca centrală a României nu va mai stabili dobânda cheie şi nu va mai putea interveni asupra cursului, pe lângă faptul că leul nu va mai exista, şi va putea folosi doar restul „instrumentelor” pe care le are la dispoziţie. Astfel, exportatorii nu se vor mai putea folosi de deprecierea leului, pentru a fi competitivi, ci vor trebui să facă investiţiile necesare.

La nivel micro, faptul că politica monetară va fi stabilită la nivelul BCE înseamnă că nu mai pot fi crescute salariile dacă depăşesc productivitatea, lucru care s-a întâmplat în sectorul public, potrivit economistul şef al BNR.

„Soluţia la această «restricţie» (n.red. – de a nu creşte oricum salariile) este că noi putem, faţă de zona euro şi Uniunea Europeană, să creştem mult mai accelerat productivitatea muncii, pentru că încă avem o mare zonă neexploatată ceea ce va duce la o creştere ceva mai mare, dar cu 8-9-10% unitatea şi 6-7% salariile, nu 40%”, a subliniat Lazea, citat de Mediafax. Iar diferenţa dintre creşterea companiilor şi creşterea salarilor o reprezintă creşterea productivităţii.

În tabloul de bord pentru aderarea la euro, creşterea costului unuitar cu forţa de muncă, cel pe care îl au companiile, este limitat la maximum 12% pentru trei ani, iar România îndeplineşte la limită acest crieriu, fiind la 11,9%, a reamintit economistul şef al BNR.

„Suntem aproape să depăşim acest criteriu. Dar, dacă ne uităm la ultimii opt ani, în 2009-2017, constatăm următoarea situaţie paradoxală: salariul real cumulat, din perspectiva angajatului, a crescut cu 45%, productivitatea muncii a crescut cumulat cu 27%, dar costul unitar al forţei de muncă a crescut cu 14%”, a adăugat Lazea.

Reprezentantul Băncii centrale a subliniat că această discrepanţă a fost posibilă prin faptul că taxarea asupra muncii a scăzut foarte mult – angajatorul a plătit mai multe salarii, dar mai puţine contribuţii şi impozite pe salarii.

„Prin aceasta, Guvernul a împuşcat trei iepuri dintr-un singur foc. Da, dar toate acestea s-au făcut pe spinarea devalizării bugetului. Fiscal vorbind, bugetul este un caşcaval în găurile sunt mai mari decât brânza. Va începe să doară cât mai curând. Nu poţi să vrei să intri în Europa cu venituri fiscale de 26% din PIB şi venituri bugetare totale de 29% din PIB, dacă vrei să fii în aceeaşi zonă cu ceilalţi. Din 2015, de când a făcut Ponta reforma Codului fiscal, toate problemele din România s-au rezolvat prin devalizarea bugetului. Asta după ce, până în 2015, bugetul arătat rezonabil”, a explicat Lazea.