Ce mai fac naşii şpăgari din trenuri? Repară vagoane în aşteptarea concedierii, arată noul şef al CFR Călători

Conductorii rămaşi pe funcţii au norme stricte de conduită

Cei 200 de controlori de bilete din trenuri prinşi de procurori că luau şpagă nu pot fi daţi afară până la pronunţarea unei sentinţe definitive împotriva lor. Dar nici bine nu le merge: cei mai mulţi au ajuns revizori de vagoane, iar unii n-au rezistat la perspectiva mânjirii cu vaselină şi au demisionat, spune Valentin Dorobanţu, noul şef al CFR Călători.

Până în toamna anului trecut se plimbau prin vagoane şi-şi burduşeau buzunarele cu şpăgi. Acum, cei mai mulţi dintre ei lucrează în continuare la CFR Călători, dar sub vagoane, cu şurubelniţa şi cheia franceză în mână, fiind nevoiţi să se descurce din salariu. Sunt cei 200 de „naşi“ ridicaţi în octombrie 2012 de către Parchetul Braşov sub acuzaţia de luare de mită. Potrivit legislaţiei muncii, ei nu pot fi daţi afară până când nu se pronunţă instanţa, dar le pot fi suspendate contractele de muncă atunci când vor fi trimişi în judecată, a explicat, într-un interviu realizat de „Jurnal de Investigaţii“, directorul general al CFR Călători, Valentin Dorobanţu.

Cheia franceză în locul cleştelui de compostat bilete

La finele lunii octombrie a anului trecut, peste 200 de conductori de tren, şefi de tren, controlori de bilete şi revizori de specialitate de la CFR Călători au fost reţinuţi de Parchetul Braşov pentru luare de mită, în ceea mai mare operaţiune de acest fel organizată vreodată de procurori în România.
Conducerea CFR Călători a fost nevoită să găsească o formulă prin care să respecte legea, dar în acelaşi timp să-i şi ţină departe de borcanul cu miere pe cei nărăviţi la şpagă.
„Niciunul dintre cei 200 de învinuiţi nu mai lucrează în zona de control trenuri, nu mai are acces la gestiune. Ei au fos trecuţi pe alte posturi, conform calificării lor profesionale – muncitor, manevrant de vagoane, lăcătuş de revizie şi aşa mai departe“, a afirmat directorul general al CFR Călători.
Mai pe româneşte, în locul cleştelui compostor de „naş“, ei au acum ca instrumente de lucru şurubelniţa şi cheia franceză, iar în loc să se plimbe prin vagoane trebăluiesc pe lângă ele sau chiar pe dedesubtul lor.
„Aştept trimiterea lor în judecată. În acel moment, am posibilitatea de a le suspenda contractele individuale de muncă pe perioada procesului, ceea ce voi şi face“, a spus Dorobanţu. Apoi, dacă instanţa îi va condamna definitiv, ei vor fi concediaţi.
Nu toţi foştii controlori de bilete au fost însă de acord cu această „reconversie profesională“. Zece dintre ei şi-au dat demisia de la operatorul feroviar de stat, considerând, pesemne, că nu merită să te murdăreşti de vaselină şi să nu-ţi iasă nicio şpagă.

Verificări la sânge şi norme de încasări

Pentru a preîntâmpina repetarea cazurilor de „mers cu naşul“, CFR Călători a schimbat strategia, fiind verificaţi mult mai des cei care au acces la bani, cum ar fi controlorii, dar şi însoţitorii de vagoane de dormit şi cuşetă şi cei care lucrează la vagoanele restaurant. Controlorilor li s-au dat ţinte de încasări. În funcţie de numărul mediu de călători frauduloşi depistaţi pe fiecare tren, controlorilor li s-a stabilit o normă zilnică de bilete care trebuie eliberate în tren în fiecare zi.

Nici „biznisul“ cu motorină nu mai e ce-a fost

Şi în ceea ce priveşte furturile de motorină s-au luat măsuri. „Am schimbat toată procedura de evidenţiere a consumurilor specifice, procedura de alimentare cu combustibil, cea de urmărire a consumurilor şi cea de control şi verificare. Astfel, de la o comandă lunară de 5.000 de tone de motorină, am ajuns la 4.800 de tone“, a spus directorul CFR Călători, citat de „Jurnal de Investigaţii“.
Modificarea procedurilor s-a lăsat şi cu victime. Dorobanţu a precizat că, de la schimbarea metodologiei de lucru, în medie este concediat un angajat pe zi, aici fiind vorba nu numai de mecanici de locomotivă, ci şi de lăcătuşi de revizie, primitori-distribuitori şi alte categorii profesionale.

Mai multe vagoane restaurant

În prezent, pe reţeaua feroviară mai sunt în circulaţie doar cinci vagoane restaurant. Alte aproape 20 sunt în depouri, defecte. Pe toate acestea, Valentin Dorobanţu vrea să le bage în reparaţii, pentru ca fiecare tren InterCity şi internaţional să aibă în compunere vagon restaurant. Doar în cazul trenului de Istanbul nu se ştie ce decizie va fi luată, având în vedere că sunt unele complicaţii în legătură cu trecerea alimentelor din spaţiul UE în cel non-UE.

Pe rutele neprofitabile vor mai circula doar trenuri private

În ceea ce priveşte rutele neprofitabile, CFR Călători intenţionează să se retragă de pe unele dintre ele, urmând ca CFR SA, compania responsabilă cu gestionarea infrastructurii, să le scoată la licitaţie, în vederea închirierii lor către operatorii privaţi. „Am câteva secţii unde nu se poate realiza un echilibru al cheltuielilor cu încasările. Pe unele secţii, raportul venituri/cheltuieli este chiar de 1/100“, a explicat directorul, care a dat ca exemplu în acest sens rutele Medgidia – Negru Vodă şi Grădiştea – Giurgiu.
De pe aceasta din urmă, CFR Călători se va retrage doar temporar, urmând ca operarea trenurilor să fie reluată atunci când se va construi noul pod peste râul Argeş, la Grădiştea, în locul celui luat de ape în august 2005. De atunci, legătura feroviară directă Bucureşti-Giurgiu este întreruptă, circulaţia făcându-se deviat, pe la Videle.

Bucureşti-Viena va circula tot anul

Anul acesta, zarurile au fost aruncate, adică au fost încheiate deja convenţiile de tranzit cu celelalte administraţii feroviare vecine. Din 2014 însă, trenul InterCity „Dacia” va circula tot anul pe ruta Bucureşti – Viena. În urmă cu doi ani de zile, CFR Călători decisese să-i restrângă circulaţia doar la perioada de vară şi la cea a sărbătorilor de iarnă. În restul anului, se opreşte la Budapesta. De la anul se va reveni la circulaţia zilnică, având în vedere că, numai pe parcursul austriac, CFR Călători a realizat un profit net de peste 6.000 de euro pe lună la acest tren.