Lidl şi Kaufland, scandal după ce s-a aflat că au primit 900 de milioane dolari de la Banca Mondială şi BERD pentru extinderea în Europa de Est, inclusiv România

Lidl şi Kaufland, scandal după ce s-a aflat că au primit 900 de milioane dolari de la Banca Mondială şi BERD pentru extinderea în Europa de Est, inclusiv România

Lidl se dezvoltă puternic în România, deschizând circa 200 de magazine din 2011 încoace

Supermarketurile Lidl şi Kaufland, deţinute de Schwarz Group, controlat de una dintre cele mai bugate familii din Germania, au beneficiat în zece ani de fonduri de aproape 900 milioane de dolari de la o divizie a Băncii Mondiale şi BERD, pentru extinderea în Europa Centrală şi de Est.

Mandatul acestor instituţii finanţate cu bani publici este de susţinere a dezvoltării în ţările în care investesc. Banca Mondială are şi rolul specific de reducere a sărăciei.
 
Potrivit băncilor, finanţarea Lidl şi Kaufland ajută cele două companii să se extindă în Europa Centrală şi de Est, să creeze locuri de muncă, noi pieţe pentru producătorii locali şi să aducă produse de calitate dar accesibile consumatorilor săraci, se arată într-un articol al The Guardian.
 

Multinaţionalele şi dreptul muncii

 
Finanţarea cu fonduri publice a unor companii private este criticată însă de sindicate. „Ideea că injecţia de capital în multinaţionale va duce la dezvoltare durabilă s-a dovedit mereu falsă în ultimii 20 de ani“, a declarat Luiz Vieira, coordonator al Bretton Woods Project, o organizaţie non-guvernamentală care monitorizează Banca Mondială.
 
Jan Czarzasty, profesor la Şcoala de Economie din Varşovia, a declarat că mărimea fondurilor publice primite de Schwarz Group este şocantă.
„Peste tot unde deschid magazine ies la suprafaţă poveşti despre condiţiile de muncă. Satisfacţia angajaţilor este în general scăzută...se pare că este modelul de business al Lidl“, a spus Czarzasty.
 
În Polonia, Lidl a fost ţinta unor proteste repetate din partea angajaţilor.
„Suntem suprasolicitaţi, facem o muncă pe care ar trebui să o facă mai mulţi oameni“, a declarat Lukasz, angajat în schimbul de noapte la un depozit al Lidl, care nu a dorit să îşi dea numele.
 
Potrivit unor documente de la inspectoratul de stat pentru muncă din Polonia, obţinute de The Guardian, la Lidl au avut loc încălcări repetate ale legislaţiei muncii, inclusiv prevederi referitoare la timpul de lucru care impun ca angajaţii să aibă liber cel puţin 11 ore pe zi şi o perioadă de odihnă neîntreruptă de 35 de ore pe săptămână.
 
Alfred Bujara, preşedintele ramurii pentru retail a sindicatului Solidaritatea, a arătat că angajaţii care încearcă să se organizeze la Lidl sunt hărţuiţi de către directori.
 

Controverse şi în Marea Britanie

 
Schwarz Group şi-a început activitatea în anii ’30 ca angrosist de alimente în Germania, este în prezent unul dintre cei mai mare retaileri din lume, iar şeful companiei, Dieter Schwarz, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 21 de miliarde de dolari.
 
În Marea Britanie există 600 de magazine Lidl, iar vânzările sunt în creştere, cu toate că lanţul de magazine nu a fost ferit de controverse. Anul trecut, compania a fost în atenţia presei cu informaţii că angajaţii polonezi din Scoţia nu au voie să vorbească în limba natală, chiar dacă clienţii sunt compatrioţii lor.
 
International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii în companii private a Băncii Mondiale, a acordat Schwarz Group un prim împrumut de 100 de milioane de dolari în 2004, acelaşi an în care sindicatul german Ver.di a publicat o „carte neagră“ despre încălcările drepturilor angajaţilor Lidl în Europa.
 
Potrivit IFC, finanţarea a avut rolul să susţină extinderea grupului „în anumite zone urbane din unele ţări din Europa Centrală şi de Est“.
 
The Guardian a obţinut confirmarea faptului că o parte din bani au mers către finanţarea extinderii Lidl în Polonia.
 
În 2009, Schwarz Group a obţinut 75 de milioane de dolari pentru extinderea Kaufland în Bulgaria şi România şi alte 66 de milioane de dolari pentru Lidl în România.
 
În 2013, peste 105 milioane de dolari au fost acordate pentru planurile Lidl de dezvoltare în Bulgaria şi Croaţia şi pentru deschiderea primelor magazine în Serbia.

În total, IFC a acordat Schwarz Group împrumuturi pe termen lung în valoare de circa 350 de milioane de dolari, pentru extinderea operaţiunilor în Europa.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care deseori co-finanţează proiecte împreună cu băncile comerciale, a atras în ultimul deceniu peste 750 de milioane de dolari pentru Lidl şi Kaufland, contribuţia sa proprie fiind de aproape 500 de milioane de dolari.
 

Extindere pe bani publici

 
Potrivit IFC, investiţiile în Schwarz Group pentru extinderea în est „au creat noi canale de distribuţie pentru fermierii locali, iar consumatorii au câştigat acces la produse alimentare de calitate, diversificate şi convenabile“.
„A schimbat viaţa oamenilor. Retailerul a oferit un model care la momentul respectiv nu exista, destinat categoriilor sociale sărace, oferind produse pe care altfel nu şi le-ar fi permis“, a declarat Gilles Mettetal, directorul pentru afaceri în agricultură al BERD.
„Acesta este meritul pe care îl acordăm companiei. A fost un grup destul de agresiv din punct de vedere comercial, dar oamenii au putut accesa produse la care nu ar fi avut altfel acces“, a adăugat Mettetal.
 
Luiz Vieira, coordonator al Bretton Woods Project, spune însă că băncile ar trebui să dovedească faptul că finanţarea lor a fãcut mai mult bine decât rău.
„Sunt instituţii publice care lucrează cu bani publici, transparenţa ar trebui să fie punctul de plecare... fără transparenţă nu pot garanta că nu va exista un impact negativ în urma finanţării“, a arătat Vieira.
 
IFC au precizat că monitorizează în mod regulat investiţiile pe care le face, dar că datele referitoare la numărul locurilor de muncă înfiinţate şi cum a afectat extinderea companiei producătorii locali sunt informaţii sensibile din punct de vedere comercial, fiind confidenţiale.
 
Potrivit companiei, Lidl are 14.000 de angajaţi în Polonia şi peste 500 de magazine, condiţiile de muncă fiind corecte. Salariile de la Lidl sunt semnificativ mai ridicate decât cele oferite de alţi retaileri din Polonia, iar angajaţii au la dispoziţie de numeroase beneficii sociale, inclusiv asistenţă medicală gratuită. Lidl a fost întotdeauna deschisă în Polonia pentru dialogul cu angajaţii şi sindicatele, a precizat compania.
 
Reprezentanţii Lidl nu au răspuns întrebărilor despre fondurile publice de dezvoltare de care a beneficiat.
 
În Polonia cel puţin, Lidl nu este neapărat cel mai ieftin supermarket. Potrivit unui studiu din 2014, coşul standard de alimente la Lidl costa 47,8 zloţi, în timp ce la Tesco acelaşi coş costa 40,1 zloţi.
 

Dezvoltare agresivă şi în România, micii comercianţi se plâng

 
În România, Lidl a deschis peste 185 de magazine din 2011, în medie aproape unul pe săptămână timp de patru ani. În Bucureşti, aproape toate magazinele Lidl sunt la mică distanţă de un centru comercial mai vechi.
 
Un comerciant din Piaţa Gorjului, Ion Garalin, a declarat că acest fapt a înrăutăţit situaţia. „Într-adevăr, cel mai rău lucru este că au ales să deschidă magazine foarte aproape de pieţele locale cum este aceasta. Suntem mâncaţi de vii...Nu mai putem continua astfel“, a spus Garalin, în vârstă de 67 de ani, aflat în faţa unui raft cu legume proaspete.
 
Pe aceeaşi stradă, zeci de cumpărători circulă printre rafturile de la Lidl. Una dintre cliente, Camelia, a spus că îi vine greu să creadă că Lidl a beneficiat de fonduri publice pentru dezvoltare.
„Sigur că ştiu ce este Banca Mondială, poate că ar fi putut folosi mai bine banii, având în vedere problemele pe care le avem în România“, a spus ea. 
citeste totul despre: