EXCLUSIV Băieţii deştepţi ai cărbunelui, fraudă de milioane. Cărbunele importat la suprapreţ de Complexul Energetic Hunedoara nici măcar nu era necesar

EXCLUSIV Băieţii deştepţi ai cărbunelui, fraudă de milioane. Cărbunele importat la suprapreţ de Complexul Energetic Hunedoara nici măcar nu era necesar

Reţeta este clasică: în vederea încheierii contractelor, reprezentanţii companiilor au stabilit iniţial o valoare individuală mai mică de două milioane de euro pentru a permite negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ şi fără aprobarea Consiliului de Administraţie FOTO Adevărul

Complexul Energetic Hunedoara a importat sute de mii de tone de cărbune de la firme din Ungaria, Germania şi Elveţia, deşi nu avea nevoie. Preţurile au fost mult mai mari decât cele ale cărbunelui extras din minele din Valea Jiului.

Complexul Energetic Hunedoara, proaspăt intrat în insolvenţă din cauza gravelor probleme financiare, a fost devalizat ca orice altă companie de stat: prin achiziţii la supra-preţ şi vânzări sub costuri. 
 
Un document guvernamental obţinut de „Adevărul“ arată cum societatea a importat sute de mii de tone de cărbune de la societăţi din Ungaria, Germania şi Elveţia, deşi era mai scump decât cel extras din România.
 
Compania a fost formată din fuziunea producătorilor termo Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Paroşeni cu cele patru mine viabile din cadrul Companiei Naţionale a Huilei, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni. Unităţile au venit, însă, fiecare cu propriul „balast“ şi cu propriile probleme. 
 
 
Astfel, potrivit unei sinteze a raportului Corpului de Control al primului ministru, realizat pe când premier era Victor Ponta, în perioada 2012-2014 a fost vândută energie electrică sub costurile de producţie. Vânzările sub costuri au generat pagube de 53,3 milioane de lei la Electrocentrale Deva în anul 2012 şi de 23,4 milioane de lei la Electrocentrale Paroşeni. În anul 2013, când companiile erau deja fuzionate, pierderea a fost de 147 de milioane de lei, iar în 2014 de 352 de milioane de lei.
 

Se importa, deşi nu era nevoie

 
Documentul menţionează că încă din 2008 competenţa privind achiziţia de cărbune energetic era a consiliilor de administraţie. Numai că, din 2011, această competenţă a fost delegată directorilor generali dacă valoarea contractelor era mai mică de două milioane de euro. Din 2012, valoarea contractelor ce puteau fi atribuite de către directori a fost majorată la trei milioane de euro.
 
„În perioada octombrie 2011-decembrie 2012 au fost semnate mai multe contracte de achiziţie de cărbune cu mai multe societăţi din Ungaria şi Germania, toate reprezentate de aceeaşi persoană, cetăţean român cu domiciliul în străinătate“, se arată în sinteza raportului de control. Documentul nu precizează nici firmele, nici reprezentantul român, întrucât Corpul de Control a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie Alba Iulia. Presa locală scrie, însă, că este vorba de traderul elveţian de materii prime Vitol.
 
 
Reţeta este clasică: în vederea încheierii contractelor, reprezentanţii companiilor au stabilit iniţial o valoare individuală mai mică de două milioane de euro pentru a permite negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ şi fără aprobarea Consiliului de Administraţie. Urmare a contractelor, a fost livrată o cantitate de 132.000 de tone de cărbune, cu o valoare de 9,5 milioane de euro. 
 
Iar compania nici măcar nu avea nevoie de acest cărbune: documentul menţionează că stocurile de la termocentrala Mintia erau de 407.000 de tone, cu 302.000 de tone mai mare decât necesarul prevăzut pentru trecerea iernii. Acesta era trecut în Hotărârea de Guvern 941/2012, care stabilea un stoc de 104.000 tone. Mai mult, la sfârşitul lunii mai 2013, când iarna deja trecuse, stocurile ajunseseră la 511.000 de tone la Electrcentrale Deva. 
 
„Având în vedere că stocurile deţinute de către Sucursala Electrocentrale Deva din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. au fost mai mari decât necesarul prevăzut de dispoziţiile legale, rezultă că efectuarea achiziţiilor de cărbune din afara ţării nu au fost întemeiate“, potrivit documentului guvernamental.
 

Mai scump decât în Valea Jiului

 
Un alt contract, de 220.000 de tone, a fost semnat cu o societate din Elveţia, suma totală fiind 119 milioane de lei, adică 88,01 de lei pe gigacalorie. Numai că era cu 17,91 lei pe gigacalorie mai scump decât cărbunele de la Compania Naţională a Huilei (CNH), care livra cu 70,1 lei pe gigacalorie. Pierderea: 24,2 milioane de lei comparativ cu situaţia în care ar fi fost luat de la CNH. 
 
 
Dar nu se termină totul aici, căci în august 2012, Electrocentrale Deva a încheiat alt contract, tot de 220.000 de tone, şi tot cu o firmă din Elveţia. Preţul: 111 milioane de lei, rezultând un cost final de 75 de lei pe gigacalorie cu tot cu transport şi comisionul de formalităţi vamale. Şi acesta era mai mare decât cărbunele livrat de CNH, rezultând o pierdere de 2,4 milioane de lei faţă de situaţia în care cărbunele ar fi fost luat din Valea Jiului. 
 

Cine au fost directorii companiei

 
** În 2011, primul contract cu Vitol a fost semnat de către Tiberiu Borca, pe atunci director general al Electrocentrale Deva. În acel moment, fuziunea încă nu se realizase.
 
** În mai 2012 este numit la conducerea companiei Costel Alic, fost prefect, subprefect şi preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, condamnat în mai 2015 la trei ani de închisoare într-o sentinţă a Tribunalului Bucureşti care nu este definitivă. Numele său apare şi în mineriada din 1991, când a fost răsturnat Guvernul Petre Roman. Presa locală scria despre el că era unul dintre locotenenţii lui Ion Iliescu, însoţind-o de multe ori la cumpărături pe soţia acestuia, Nina. 
 
** Din martie 2013 până în martie 2014, conducerea Complexului Energetic Hunedoara este asigurată de către Daniel Andronache. Susţinut de către PSD, acesta a condus timp de un an producătorul de cărbune şi de energie, ajungând ulterior subsecretar de stat în Departamentul pentru Energie, condus atunci de către Constantin Niţă.
 
** Din aprilie 2014 până în februarie 2015 compania de stat a fost condusă de către Aurel Niculescu
 
** Constantin Jujan l-a succedat din februarie până în iulia 2015. Jujan şi-a dat demisia anul trecut pentru că statul nu a acordat la timp ajutorul de salvare. 
 
** În fine, din iulie până în decembrie 2015 a fost la conducerea companiei Emil Floruţ, acesta fiind revocat la finele lunii decembrie pentru că nu a relizat un plan de management. 
 
** Din decembrie 2015, compania este condusă de către Viorel Stancu, directorul Direcţiei Miniere.
citeste totul despre: