Critici dure pentru modificările aduse Start-Up Nation: Va fi un program exclusiv pentru gogoşerii, frizerii, firme de pompe funebre, şaormerii

Noile condiţii privind programul Start-Up Nation 2018-2019, propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, au stârnit vii controverse în rândul antreprenorilor.

De la acuzaţii de discriminare la critici privind politica „primul venit, primul servit”, analiştii de la compania de consultanţă Frames şi experţii de la Agenţia de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor acuză faptul că StartUp Nation riscă să devină un program derizoriu, care va finanţa doar înfiinţarea de gogoşerii. Totodată, şi Claudiu Vrînceanu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, susţine că programul are câteva „pivotări” care merită discutate.

,,În loc să promoveze inovaţia, IT-ul şi să stimuleze antreprenorii din centrele universitare, StartUp Nation va deveni un program destinat exclusiv celor care înfiinţează gogoşerii, frizerii, firme de pompe funebre, restaurante, şaormării sau crescătorii de păsări. Finanţăm, de exemplu, firmele de pompe funebre, cu prioritate, şi nu pe cele care inovează în sectorul medical”, afirmă consultanţii de la Frames.

Cei care nu au performat, penalizaţi

Potrivit lui Claudiu Vrînceanu, programul îi va penaliza pe cei care nu au performat în business şi sfidează principiul european „Second Chance” (a doua şansă, n.r.) din cadrul Small Business Act pentru Europa al Comisiei Europene.

El subliniază că programul aduce o modificarea prin care proiectul primeşte 25 de puncte în plus dacă niciunul dintre acţionarii sau asociaţii solicitantului nu a avut calitatea de administrator sau asociat unic într-o societate comercială care a fost în declarată în insolvenţă sau faliment.

„Eşecul în afaceri nu trebuie sancţionat, mai ales că multe falimente şi închideri de firme se produc nu doar din cauza unor greşeli antreprenoriale, ci şi din pricina supra-taxării, a impredictibilităţii fiscale şi a lipsei de forţă de muncă. Este ciudat că tocmai un guvern tributar erorilor zilnice sancţionează greşeala, într-o ţară în care nu avem, de fapt, o cultură sănătoasă a eşecului în antreprenoriat”, argumentează el.

Discriminare regională

Potrivit proiectului, marile centre universitare, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Arad, Constanţa şi Braşov nu vor mai avea acces la finanţare, pentru că firmele înfiinţate în aceste regiuni vor fi depunctate.

Este vorba de un nou criteriu care apare în program: densitatea IMM-urilor din judeţul respectiv. Vor primi 10 puncte suplimentare firmele nou-înfiinţate din judeţele cu mai puţin de 4 firme la 100 de locuitori.

Claudiu Vrînceanu susţine că astfel programul îi va defavoriza puternic pe tinerii cu spirit de iniţiativă din marile centre de inovaţie şi universitare. „În loc să fie asigurată o complementaritate cu programele din fondurile europene (care nu finanţează proiecte de afaceri din Bucureşti-Ilfov, de exemplu), guvernul propune un mod socialist de avantajare a anumitor judeţe şi regiuni”.

„Înţelegem interesul autorităţilor pentru a stimula mediul de afaceri rural, însă respingem discriminarea regională, impusă prin noile criterii de punctare în Start-Up Nation. Studenţii, care ar trebui să fie principalii beneficiari ai sprijinului statului pentru a deveni antreprenori în mediul în care activează, sunt practic excluşi din acest mecanism. În plus, diferenţierea regiunilor în funcţie de densitatea mediului de afaceri este arbitrară, nefiind prezentat niciun studiu care să releve în mod clar, cu date economico-financiare actualizate, diferenţele dintre judeţe şi regiuni”, afirmă şi Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit acestuia, programul Start-Up Nation ar trebui să ofere oportunităţi de dezvoltare egale tuturor zonelor din ţară.

„Chiar dacă se va păstra acest criteriu arbitrar, vom asista la un fenomen inerent. Vom avea tot mai multe startup-uri înfiinţate în mediul rural şi care vor activa, cu puncte de lucru, în zonele cu vad economic, în marile oraşe”, estimează consultantul.

„Avem it-işti buni pe care în loc să îi încurajăm să rămână în România, să dezvolte propriile afaceri, acum îi punem pe fugă sau îi trimitem pachet la corporaţii. Start-Up Nation era renumit tocmai pentru libertatea de a aplica oricine, de oriunde, dând şanse tuturor. Oamenii care au băgat 4-5000 de lei până acum ce fac? Se mută cu afacerile la Călăraşi, Alexandria sau Vaslui? Cu ce forţa de muncă calificată?”, se întreabă consultantul Cristian Lungu.

Potrivit acestuia, „tocmai zonele precum Bucureşti-Ilfov sau Regiunea de Vest ar trebui să fie vizate de acest program, în condiţiile în care acestea sunt deja excluse de la finanţarea europeană prin programe precum POR 2.1A – microîntreprinderi şi POR 2.2 – IMM-uri sau România Start-Up Plus, din POCU”.

„Primul venit, primul servit”, politică păguboasă

Modul în care proiectele sunt avizate în Start-Up Nation este de asemenea criticat de antreprenori.

„Politica – primul venit, primul servit – este dăunătoare pentru că impune un criteriu arbitrar şi nu considerente economice în finanţarea proiectelor”, afirmă experţii Frames, care consideră că este nevoie de prioritizare a finanţării proiectelor în funcţie de potenţialul economic.

Potrivit acestora, în condiţiile în care mediul de afaceri intern este format, în proporţie de peste 80%, din companii cu un grad redus de tehnologizare din cauza accesului restrâns la creditare şi capitalizare, susţinerea industriilor creative este primordială.

„Una este să deschizi o firmă care produce software şi alta este să finanţezi o gogoşerie. Trebuie avizate, cu prioritate, proiectele care aduc plus valoare în economie, care inovează, care schimbă paradigma, care reuşesc să antreneze business-uri pe orizontală. Avem o strategie de dezvoltare în care scrie clar că România trebuie să mizeze pe inovaţie, pe tehnologia viitorului, mai ales că avem potenţialul acesta. Ne plângem că ne pleacă IT-ştii din ţară, că trăim din importuri şi că exportăm prea puţin, dar continuăm să nu facem nimic pentru a sprijini industriile creative”, spun consultanţii de la Frames.

„Este reintrodus principiul «Primul venit, primul servit», o metodă veche care nu a adus valoare anii trecuţi şi care poate fi suspicionată prin prisma accesului la informaţii cu privire la data lansării, număr şi situaţie de înscrişi, etc. În plus, nu se va asigura o competiţie reală între proiectele bune şi foarte bune, ci vor fi favorizate proiectele scrise «pe repede înainte»”, spune şi Claudiu Vrînceanu.

Industriile creative şi serviciile IT, depunctate

Şi Claudiu Vrînceanu subliniază că industriile creative şi serviciile IT vor fi depunctate conform noului program, ceea ce contravine oricărei viziuni şi strategii de a stimula antreprenoriatul inovator.

Modificarea constă în faptul că firmele IT vor avea punctaj inferior celor din producţie, spre deosebire de anul trecut, când IT-ul avea punctaj maxim, asemenea producţiei.

Astfel, în noua formulă, programul prin care statul ar urma să ofere finanţări de până la 200.000 de lei firmelor noi, va depuncta afacerile din sectorul Inovaţie şi IT în faţa celor din producţie şi servicii.

„Această măsură contravine, practic, Strategiei Naţionale de Dezvoltare a României 2013-2020. Deşi statul român şi-a asumat că va sprijini industriile creative, IT-ul, inovaţia în toate formele sale, asistăm practic la o îngrădire a acestor sectoare la finanţarea asigurată de stat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit consultantului Cristian Lungu, de la Agenţia de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor Bucureşti, autorităţile trebuie sa ofere mediului de afaceri în primul rând predictibilitate.

„Ceea ce fac autorităţile acum nu are nicio legătură cu asta. În Strategia de Dezvoltare a României spunem că nu încurajăm serviciile şi comerţul şi că trebuie să fie încurajate producţia şi industriile creative. Firmele de taxi, restaurantele şi saloanele de înfrumuseţare sunt priorităţile României?”, se întreabă acesta.

Top of Form

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea programului Start-Up Nation a fost lansat luni şi se va afla în consultare timp de 30 de zile.  Potrivit analiştilor de la Frames, în actualele condiţii, cel mai probabil că programul ar urma să debuteze în noiembrie, iar finanţarea (2 miliarde de lei) să fie alocată în anul viitor.