Companiile care explorează după petrol şi gaze ameninţă Guvernul cu procese din cauza „taxei pe stâlp“. Miza cea mare o constituie, însă, redevenţele

România va deveni independentă energetic odată cu punerea în exploatare a zăcămintelor din Marea neagră şi a celor neconvenţionale

Impunerea de noi taxe sau creşterea nivelului altora deschide "o cutie a Pandorei", iar statul trebuie să fie conştient de riscuri, inclusiv de posibilitatea de a fi acţionat în instanţă de firme, a declarat Arthur Stratan, vicepreşedinte Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

„Modul de impunere a taxei pe stâlp s-a făcut greşit, clar taxa nu a fost gândită, pentru că Guvernul a colectat mai mult decât dublu decât a estimat iniţial. (...) Se va deschide o cutie a Pandorei în ce priveşte redevenţele. Dacă majorarea redevenţelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute între companii şi Guvern, posibil inclusiv în tribunal, datorită impunerii unilaterale“, a afirmat Stratan, citat de Mediafax.

Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, cunoscut ca taxa pe stâlp, este de 1,5% din valoarea construcţiei şi a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima plată fiind programată pentru 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

Chevron şi Gazprom, vârfuri de lance

Asociaţia în cauză reuneşte mai multe companii de explorare şi producţie a hidrocarburilor care deţin majoritatea blocurilor de concesiune onshore (terestre) din România şi cumulează investiţii potenţiale de 630 de milioane de dolari.

Din asociaţie fac parte companiile Chevron Romania Exploration and Production, Nis Petrol (Gazprom – n.r.), Panfora Oil & Gas (MOL – n.r.), ADX Energy Panonia, Amromco Energy, Beach Petroleum, East West Petroleum, Expert Petroleum, Hunt Oil România, Moesia Oil&Gas, Raffles Energy (fosta Aurelian Oil & Gas – n.r.), Rompetrol, Winstar Satu Mare şi Zeta Petroleum Romania.

Din listă lipsesc principalii producători români de hidrocarburi, respectiv Petrom – care realizează aproape întreaga producţie de ţiţei a ţării şi jumătate din cea de gaze şi Romgaz – care extrage cealaltă jumătate din producţia de gaze. De asemenea, din asociaţie lipsesc Exxon şi Lukoil, care explorează Marea Neagră.

Se cere reducerea „taxei pe stâlp“

Potrivit lui Stratan, aplicarea taxei pe stâlp scurtează cu 6-7 luni durata de viaţă a unei sonde, care este de vreo 15 ani. Asociaţia a propus reducerea valorii taxei, de la cea actuală de 1,5%, într-o scrisoare transmisă recent Guvernului, dar la care încă nu a primit răspuns.

Ministerul Finanţelor a înregistrat, la sfârşitul lunii mai, din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca impozitul pe constucţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an.

Redevenţele, marea miză a acestui an

Stratan a adăugat că valoarea redevenţelor nu ar trebui crescută iar asociaţia va trimite Guvernului o scrisoare pe această temă.

„Industria petrolieră este fragmentată, adică produci extrem de puţin în foarte multe locuri, şi cele mai multe zăcăminte sunt depletate. În vară vom trimite autorităţilor o scrisoare pe tema redeveneţelor. Redevenţele nu ar trebui crescute pentru că sunt dăltuite în piatră în acordurile de concesiune. Dacă însă se modifică redevenţele, toate contractele se modifică“, a spus Stratan.

Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de 1 miliard de lei, nivelul scăzut al redevenţelor fiind permanent subiect de scandal în ultimii zece ani, mai ales în contextul în care Petrom tocmai ce a anunţat primul său profit net de peste un miliard de euro.

Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, spunea săptămâna trecută că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze va fi modificat astfel încât să corespundă cu o serie de principii: creşterea veniturilor la buget, stabilitate şi menţinerea producţiei. El afirma că redevenţele nu vor creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu, dar vor fi diferenţe în funcţie de tipul zăcământului din care sunt extrase hidrocarburile: pe uscat, pe mare şi deep offshore (tot pe mare, dar de mare adândime –n.r.). El a mai spus că trebuie stimulată producţia în zăcămintele depletate. Duţu a mai spus că noul nivel al redevenţelor se va aplica numai noilor concesiuni, însă statul va duce negocieri cu societăţile care au deja concesiuni astfel încât să crească nivelul colectat.

Duţu a mai evocat posibilitatea introducerii unei suprataxări a profitului pentru perimetrele mari, dar şi a unei diferenţieri între gazele convenţionale şi cele de şist.

Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13,5% din valoarea producţiei de hidrocarburi. Redevenţele au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a companiei Petrom, preluată de grupul austriac OMV.

Petroliştii vor ca ANRM să le garanteze accesul şi să nu-i amendeze când nu fac investiţiile promise

Stratan a adăugat că o altă problemă severă cu care se confruntă companiile petroliere este accesul la terenurile care fac parte din perimetrele concesionate de la stat, din cauza activiştilor care se opun explorărilor şi exploatărilor petroliere.

„ANRM ar trebui să asigure accesul titularului de concesiune pe respectiva concesiune, adică la teren. Populaţia este manipulată de activişti. Probabil că a rămas în memorie perioada colectivitării cu care asociază acum concesionarea terenurilor pentru prospectări şi explorări. (...) Proiectele petroliere nu sunt buticării de colţ, ele durează zeci de ani. Gradul de acceptare a acestor decizii recente ale Guvernului din partea companiilor este destul de mic. Statul trebuie să fie conştient de riscurile pe care şi le asumă. (...) România este o ţară uşor de părăsit pentru că descoperirile de rezerve noi sunt rare şi mici“, a precizat Stratan.

„Clauza de forţă majoră“

El a afirmat că nicio companie nu poate spune că la nivel central nu are sprijin de la Guvern, dar este o „prăpastie“ la nivelul autorităţilor locale, iar unele companii din ROPEPCA se gândesc chiar să invoce clauza de forţă majoră din contractele de concesiune din cauza faptului ca nu pot accesa terenurile necesare pentru desfasurarea operatiunilor petroliere.

„Noi vrem ca la nivel local să avem acelaşi sprijin ca la nivel central. Este o isterie naţională indusă. Sunt companii care se gândesc să invoce clauza de forţă majoră din contractele de concesiune din cauza faptului ca nu pot accesa terenurile necesare pentru desfasurarea operatiunilor petroliere. Asta înseamnă îngheţarea contractului, deci şi a investiţiilor. Contractele de concesiune impun companiilor termene şi volume de investiţii pe perioade determinate de timp. Dacă nu se fac, ANRM le poate amenda. Lungirea perioadei de explorare a unui perimetru petrolier scurtează automat perioada de producţie“, a spus Stratan.

Mai puteţi citi: