Ia merge mai departe. Două zeci şi trei de doamne de poveste şi iile lor minunate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În 24 Iunie, de Ziua Universală a Iei, povestea iei româneşti a intrat într-o nouă etapă. În expoziţia deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, 23 de doamne care cos ie după modele tradiţionale şi-au expus creaţiile alături de cele mai frumoase ii şi cămăşi din patrimoniul muzeal din România.

                 

Colecţia Brătianu-Cantacuzino

În 1934, Muzeul Etnografic al Ardealului a primit, din partea Elizei Brătianu şi a Sabinei Cantacuzino (soţia şi, respectiv, sora lui Ionel I.C. Brătianu), o donaţie de excepţie: o colecţie de ii şi cămăşi de o frumuseţe inegalabilă.  O colecţie remarcabilă, adunată, de-a lungul întregii lor vieţi, din Muntenia, Oltenia şi Moldova, dar şi din alte locuri de pe aproape întreaga suprafaţă a României Mari, de două dintre cele mai mari cunoscătoare ale portului românesc tradiţional. O colecţie care ne arată perfecţiunea realizării, mesajul simbolic şi ţinuta aproape împărătească a iei româneşti şi ne ajută să înţelegem de ce a fost aceasta apreciată de unii dintre cei mai mari artişti ai lumii.

Această colecţie a rămas, mult timp, departe de publicul larg. În 1940, muzeul a plecat în refugiu, cu toate colecţiile sale, pe durata celui de-al II-lea război mondial. Au urmat, apoi, patru decenii şi jumătate în care valorile de patrimoniu legate de numele Brătienilor au fost supuse unei interdicţii aproape generale. Ascunse cu grijă, păstrate departe de ochii lumii de o mână de muzeografi dedicaţi, iile din colecţia Brătianu-Cantacuzino au devenit aproape o legendă, ele fiind însă accesibile doar unui mic număr de specialişti. Apoi, în 2015, după ample lucrări de restaurare şi după o pregătire temeinică, iile Brătienelor au fost redate publicului larg în cadrul unei expoziţii deschise la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei în data de 24 Iunie. De Ziua Universală a Iei.

România coase ie

A fost începutul unei poveşti extraordinare. Expoziţia a atras atenţia grupurilor de doamne care cos ie. Femei minunate, din toate colţurile României, au venit special la Cluj pentru a o vedea. Unele au petrecut la Cluj zile întregi. Erau prezente la intrarea în muzeu la ora deschiderii, şi stăteau în expoziţie până la ora închiderii. Apoi reveneau a doua zi. Au făcut sute de fotografii, pe care le-au răspândit prin intermediul reţelelor de socializare. Le-au studiat în detaliu, cusătură cu cusătură, motiv cu motiv. Şi sute de doamne minunate, din întreaga Românie şi din afara ei, le-au luat ca model, şi au început să îşi coasă propriile ii.

Animatoarea tuturor, arh. Ioana Corduneanu, cu propriile sale resurse, cu o energie nesfârşită, cu dedicaţie şi cu răbdare, a făcut pentru renaşterea iei româneşti poate mai mult decât toate instituţiile şi organizaţiile din domeniu luate la un loc. Prin intermediul blogului ei, „Semne cusute”, şi a grupurilor din reţelele de socializare, ia a fost readusă în inimile românilor de pretutindeni. S-au coagulat grupuri impresionante. S-au organizat şezători. Povestea iei a fost dusă până în comunităţile româneşti cele mai îndepărtate.

Original şi revival. Cele mai frumoase ii create astăzi, expuse alături de modelele lor

Apoi s-a întâmplat un lucru minunat: doamnele care cos ie au răspuns cu bucurie chemării Muzeului Etnografic al Transilvaniei, participând la realizarea expoziţiei deschise cu ocazia Zilei Universale a Iei din acest an, 2016. Autoarele prezente la vernisaj şi-au spus fiecare, pe rând, povestea. Cu emoţie, cu pasiune, cu lacrimi de bucurie. Povestea bucuriei de a coase ie, a interpretării motivelor străvechi, a originilor îndepărtate dar niciodată uitate. Povestea îmbrăţişării bunicii plecate în ceruri, pe care o simt prin intermediul iilor pe care le cos. Povestea regăsirii de sine. Poveşti care alcătuiesc, toate împreună, povestea iei româneşti.

Iată lista expozantelor: Irina Agachi, Bucureşti; Loredana Andrei, Târgovişte; Victoria Bizon, Bucureşti; Carolina Bîrzăianu, Bucureşti; Delia Bolovan, Jilava, jud. Ilfov; Crina Buraga, Iaşi; Maria Mirabela Canache, Piatra Neamţ; Corina Ciuraru, Brăila; Marioara Palacica Constantin, Cluj-Napoca; Ioana Corduneanu, Bucureşti; Maria Dumitru, Sighişoara; Olesea Enachi, Chişinău; Antoanela Iordache, Piatra Neamţ; Daniela Ivu, Bucureşti; Raluca Jurcovan-Păun, Bucureşti; Dorina Macovei, Piatra Neamţ; Aurelia Matei, Gârda de Sus; Adriana Melinte, Bucureşti; Cristina Munteanu, Bucureşti; Alina Panaite, Bucureşti; Irina Serpol Chiru, Bucureşti; Ioana Andreea Sora, Câmpina; Maria Vişan, Bucureşti.

Expoziţia va fi deschisă la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei până în 17 iulie 2016. Nu o rataţi!

      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite