Cu excepţia Anei Blandiana şi a lui Ion Vianu, toţi ceilalţi au plecat dintre noi în ultimii 27 de ani. O amintire personală: eram la Petre Ţuţea când admirabilul şi neobositul Banu Rădulescu a venit pentru a îi cere acordul de a face parte din redacţia onorifică a revistei. Reacţia lui Socrate din Cişmigiu a fost o explozie de bucurie: „Ce bine! Am şi eu acum o revistă a mea!“. Reflecţiile lui Ţuţea pe marginea memoriei care, spunea, este asemenea opiniei umbra ce îl însoţeşte pe om, aveau să fie publicate în numărul 3 al revistei. Între timp, se vor alătura „colectivului” redacţional Eugen Ionesco, Mircea Carp, Alexandru Ciorănescu, Mircea Dinescu, Micaela Ghiţescu (actualul redactor şef), Sergiu Grossu, Virgil Ierunca, Ion Ioanid, Monica Lovinescu. Manifestul originar al revistei este şi azi actual, chiar dacă adresanţii lui se împuţinează dramatic de la o zi la alta. Iată de ce cred că este bine să fie cunoscut şi pe această cale.

„În vederea reconstituirii universului concentraţionar românesc, ne adresăm: foştilor deţinuţi politici, foştilor deportaţi sau strămutaţi, foştilor prizonieri, foştilor disidenţi, foştilor anchetatori, magistraţi, gardieni, rudelor, prietenilor sau cunoscuţilor lor, oricăror altor persoane care au avut un contact nemijlocit cu detenţia politică, să ne furnizeze orice date privitoare la împrejurările arestării, începând cu ancheta, procesul, condiţiile deportării sau locurile de detenţie, condiţiile penitenţei (cazare, alimentaţie, torturi etc.), amintiri despre ei înşişi sau despre persoanele cunoscute de ei, ori să ne semnaleze unele evenimente mai deosebite la care au fost martori.

Fiecare mărturie trebuie să respecte cu stricteţe adevărul.

Aceste date fac parte din patrimoniul moral şi istoric al naţiunii noastre şi nu trebuie să dezertăm de la datoria de a le face publice.“

Fundaţia Culturală Memoria, cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), va finaliza digitalizarea celor o sută de numere şi le va oferi, spre lectură şi studiu, publicului larg.

În seara zilei de 4 octombrie, de la orele 18, la Ateneul Român va avea loc marcarea apariţiei numărului 100 printr-un moment muzical susţinut de Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române şi urmat de monologul dramatic „20 de ani în Siberia” (după cartea „20 de ani în Siberia. Amintiri din viaţă“ de Aniţa Nandriş-Cudla), interpretat de Amalia Ciolan, regizor Sorin Misirianţu. Spectacolul a fost realizat în cadrul programului Procesul Comunismului prin Teatru al Teatrului Naţional Bucureşti „I.L.Caragiale“.