Sigmund Freud şi Carl Jung, o prietenie care a început cu o discuţie de 13 ore

Sigmund Freud şi Carl Jung, o prietenie care a început cu o discuţie de 13 ore

Sigmund Freud şi Carl Jung la conferinţa de la Clark University, din 1909                          FOTO: Wikipedia

Relaţia de prietenie dintre renumiţii Sigmund Freud şi Carl Jung a început în 1906 când acesta din urmă i-a trimis lui Freud o copie cu autograf a studiilor sale publicate. Freud cumpărase însă deja cartea pentru că auzise că numele său era menţionat şi chiar pus într-o lumină bună. La rândul său, părintele psihanalizei, i-a trimis lui Jung, la Zurich, o serie de eseuri. Aceste corespondenţe reprezentau începutul unei prietenii de şase ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cei doi savanţi s-au întâlnit pe 3 martie 1907, în Viena, şi se spune că prima lor conversaţie ar fi ţinut aproximativ 13 ore. Freud a devenit rapid o figură paternă pentru Jung, viziunea asupra relaţiei fiind reciprocă, lucru evident din faptul că, în corespondenţe, Freud se referă la protejatul său ca la „Iosua al Moisesului de mine, destinat să păşească pe pământul promis pe care eu nu voi trăi să-l văd”. Freud mai vorbeşte de el ca „moştenitorul” său, ca „succesorul şi prinţul său încoronat” şi ca „spiritul spiritului său”, după cum scrie historacle.org.

Cei doi aveau să se influenţeze reciproc o perioadă, lucru care a avut efecte pozitive asupra lucrărilor lor. În 1909, au călătorit, alături de psihanalistul maghiar Sandor Ferenczi, în SUA, la o conferinţă de la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts.  

În 1910, prietenia celor doi savanţi a fost din nou sudată, căci Jung a fost ales director al organizaţiei proaspăt fondate, Asocţiaţia Internaţională de Psihanaliză. A ajuns să ocupe postul  cu sprijinul lui Freud care nu încetase să îl numească „fiul său adoptiv cel mare” sau „prinţul său încoronat”.

Totul părea să decurgă bine până în 1912, când lucrurile s-au schimbat. Cei doi au călătorit prin SUA aproximativ  trei luni, iar apropierea şi conversaţiile lungi au scos la iveală diferenţe ideologice care aveau să le rupă prietenia.

Problema: religia şi libidoul

Principala tensiune ar fi apărut când Jung a început să lucreze la una dintre lucrările sale, moment în care cei doi au realizat că aveau viziuni complet diferite cu privire la natura religiei şi la cea a libidoului: Freud considera că libidoul era un element crucial pentru dezvoltarea personală a individului, în vreme ce Jung credea că elementul central îl reprezenta inconştientul colectiv unde  amintirile, ideile şi imaginile arhetipale ar fi  moştenite de la strămoşi.

Aşadar, diferenţele de viziune i-au făcut pe cei doi să considere că nu se mai pot împăca. Fiecare îl considera pe celălalt inacapabil să recunoască faptul că a greşit.

1912, ruperea definitivă 

În 1912, Freud îi scria ultima scrisoare lui Jung, răspunzându-i la acuzele conform cărora îşi trata adepţii, discipolii, ca pe pacienţi.

„Acuza ta cum că îmi tratez discipolii ca pacienţi este demonstrabil neadevărată… Este o convenţie între noi, analiştii, că niciunul nu trebuie să se ruşineze de propria nevroză. Dar cel care, în timp ce se comportă anormal, continuă să strige că e normal oferă temei pentru suspiciunea că îi lipseşte conştiinţa faptului că e bolnav. În consecinţă, propun să ne abandonăm complet relaţiile personale”, îi scria Freud fostului său protejat, citat de historacle.org.

Jung a demisionat din postul de director al Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză, iar pe parcursul anului 1913, a avut un blocaj creativ, nemaifiind capabil să scrie. Freud a avut şi el de suportat consecinţe de pe urma ruperii prieteniei cu Jung, suferind de ceea ce el numea „neurastenie” şi isterie.

Între 1906 şi 1913, Jung şi Freud şi-au scris în total 360 de scrisori care au fost publicate în 1974, la Princeton Unversity Press care stau drept mărturie pentru relaţia de prietenie pe care cei doi au avut-o.

 

citeste totul despre: