Scriitorul Ştefan Mitroi: „Sunt doar un alergător cinstit la preşedinţia Uniunii Scriitorilor”

Scriitorul Ştefan Mitroi: „Sunt doar un alergător cinstit
la preşedinţia Uniunii Scriitorilor”

Scriitorul Ştefan Mitroi                                                                                         FOTO: Arhiva personală

Ştefan Mitroi, unul dintre cei cinci candidaţi la preşedinţia Uniunii Scriitorilor, doreşte schimbarea statutului cu privire la numărul de mandate pe care îl poate deţine un preşedinte, dar şi cu privire la felul în care sunt organizate alegerile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alegerile pentru Uniunea Scriitorilor Români (USR) au început pe 11 aprilie, dată de la care cei cinci candidaţi au început să viziteze oraşele în care există filiale ale uniunii, pentru a-şi convinge colegii că le merită voturile. Lupta cea grea, cel puţin la nivelul declaraţiilor, pare să fie între actualul preşedinte al USR, Nicolae Manolescu, şi scriitorul Dan Lungu. Totuşi, există  scriitori care au intrat în această luptă ca „alergători cinstiţi”, care, deşi nu speră să câştige, o fac pentru că au dreptul şi pentru că speră „să clatine” lucrurile, să atragă atenţia la anumite probleme. Acesta este cazul autorului „Dulce ca pelinul”, Ştefan Mitroi, a cărui candidatură reprezintă o formă de protest, considerând că Nicolae Manolescu, criticul, trebuie văzut diferit de Nicola Manolescu, administratorul.

„Eu sunt doar un participant, un alergător cinstit... Nu mi se pare normal ca un preşedinte să se eternizeze, indiferent de cum l-ar chema, indiferent de cât de valoros ar fi... Se face, cred eu, cu intenţie, confuzia între criticul, omul de cultură Nicolae Manolescu, şi administratorul Nicolae Manolescu. Este, totuşi, o diferenţă între unul şi celălalt”, a spus Mitroi, pentru „Adevărul”.

Scriitorul îl respectă pe critic, nu vrea „să îi dărâme statuia”. Totuşi, în prima zi de alegeri, la Craiova, a fost dezamăgit, pentru că a observat că la adunare, au fost încercări de a-l „beatifica” pe Manolescu, un om „cât se poate de viu”. Contracandidaţii actualului preşedinte USR, punctează Mitroi, nu vin să îi dărâme statuia, ci îşi exercită un drept, acela de a încerca să apere, să sprijine „bruma de democraţie din Uniunea Scriitorilor”.

„Dacă ar fi un singur candidat şi acelaşi de la un mandat la altul, n-am mai putea vorbi nici măcar de atâta democraţie. Despre asta e vorba”, a mai explicat candidatul Ştefan Mitroi.

Prioritatea, revenirea la două mandate                                                                         

În ceea ce priveşte schimbările pe care scriitorul le-ar face dacă ar fi să fie ales, prioritatea ar reprezenta-o schimbarea statutului: readucerea mandatelor preşedintelui USR la numărul de două, aşa cum era înainte ca Manolescu să îl modifice.

Este un lucru dovedit, crede Mitroi, că atunci „când un om ocupă prea mult timp un scaun, lucrurile începsă nu mai miroasă frumos”, lucru dovedit şi de practica ţărilor occidentale. „Americanii, de exemplu, au avut preşedinţi de succes, dar niciun preşedinte nu candidează mai mult de două mandate. A fost o excepţie cu un preşedinte care a ajuns la patru mandate, dar era în vreme de război, era o situaţie de excepţie, condiţii speciale”, mai spune Ştefan Mitroi.

Totuşi, continuă el, Nicolae Manolescu se află la conducerea USR de 13 ani, timp în care aceasta şi-a pierdut sediul. Tot în această perioadă, şi-a pierdut sediul şi Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) care, din sediul din bulevardul Dacia, a fost mutat, în urmă cu aproximativ patru ani, pe strada Nicolae Cretzulescu. 

„Este adevărat,  Muzeul literaturii nu este în jurisdicţia USR, ci a Consiliului General al Primăriei Capitalei, dar totuşi, există o legătură sufletească, să spun aşa, între USR şi MNLR... Nu am văzut o prea mare suferinţă la nivelul conducerii instituţiei pentru pierderea acestor două clădiri emblematice pentru ce înseamnă viaţa literaturii din România. Nu am văzut”, a mai explicat Mitroi.

Un strop de iubire pentru USR

Ştefan Mitroi nu vrea să îl atace pe Mnaolescu, nu vrea, de fapt, să atace pe nimeni. Candidând, vrea să spună ceea ce crede el că ar putea face pentru uniune, să îi convingă pe colegii din celelalte filiale de faptul că nu ar mai trebui să semene climatul literar cu cel politic. 

„Am văzut unde duce vrajba, unde duce ura, poate e că e nevoie de un strop de iubire în jurul căruia să ne adunăm cu toţii şi să facem stropul ăsta să crească, să-l transformăm în iubire adevărată”, a mai spus scriitorul.

Pentru acest candidat, când se vorbeşte despre cărţi şi scriitori, se vorbeşte despre iubire. „Poate că sunt un mare naiv”, completează el.

Schimbarea organizării alegerilor

Ştefan Mitroi ar schimba, în ceea ce priveşte statutul, nu numai numărul de mandate, ci şi forma de organizare a alegerilor pentru conducerea USR. Până în urmă cu mai bine de cinci ani, a explicat scriitorul, se organiza o singură adunare generală, într-o singură întâlnire era aleasă conducerea.

„Acum, adunarea generală este segmentată în 20 de părţi”. Candidaţii trebuie să meargă în 20 de filiale, să spună aceleaşi lucruri, fapt care duce, mai spune scriitorul, la neputinţa de a fi original, pentru că „nu poţi vorbi în 20 de feluri, când la creatori, la scriitori, originalitatea este, sau ar trebui să fie, o trăsătură esenţială”.  

Schimbarea de atitudine

După adunarea de la Craiova de pe 11 aprilie, Ştefan Mitroi şi-a propus să îşi schimbe puţin atitudinea. A existat un contrast între Manolescu şi  ceilalţi patru contracandidaţi. Mitroi spune că cel dintâi a venit la confruntare cu o întreagă echipă, cu toată conducerea USR, „artilerie grea”.

Manolescu s-a prezentat la adunare cu prim-vicepreşedintele uniunii, cu vice-preşedintele, cu redactorul şef al revistei „România Literară”, cu directorul de imagine al USR, respectiv cu două avocate, a povestit Ştefan Mitroi. Contracandidaţilor li s-a spus că toţi aceşti membri din conducere pot fi consideraţi parte din echipa fiecăruia, însă, adaugă scriitorul, aceştia vorbesc doar în favoarea lui Manolescu, în niciun caz în favoarea vreunuia dintre ceilalţi candidaţi.

„Eu cred că domnul Manolescu e o personalitate atât de puternică încât chiar nu are nevoie de ajutoare. Se descurcă de minune singur”, a mai explicat Mitroi.

Din echipa celui din urmă fac parte el, cărţile lui, iubirea pentru cărţi şi scriitori, şi Dumnezeu, după cum spune chiar scriitorul. „Comit această blasfmeie, dar îl consider din echipa mea”.

Uniunea unui grup

„Aproape şi eu simt că nu mai am nevoie de această uniune, pentru că nu este o uniune a tuturor, este uniunea unui grup şi cam toate lucrurile importante se întâmplă acolo”, explică Ştefan Mitroi.

Precum scriitorii din generaţiile mai tinere, simte că nu este reprezentat cum ar trebui. De asemenea, punctează el, se vorbeşte prea puţin de condiţia socială a scriitorilor. „Mai bine de jumătate dintre membrii USR... sunt oameni de condiţie socială precară, oameni foarte săraci care trăiesc de pe o zi pe alta, nu mai au respectabilitatea, vizilitatea de altă dată”.

Vremurile sunt altele, îşi dă seama de acest lucru, dar totuşi, uniunea ar putea să facă mai mult în această privinţă. Mitroi a dat exemplul aniversărilor. Când un scriitor împlineşte o anumită vârstă, ar trebui să primească măcar un telefon, să i se ureze „la mulţi ani”. Dacă nu se poate să i se ofere bani, să i se ofere măcar o strângere de mână.

„E buchetul ăla de aplauze de care orice creator are, din când în când, nevoie”.

De la astfel de imagini, a pornit dorinţa lui Ştefan Mitroi de a candida.

Despre tinerii scriitori

Întrebat despre cum ar putea USR să se deschidă către scriitorii mai tineri, Ştefan Mitroi spune că şi-a dat seama că mulţi dintre aceştia „pur şi simplu nu vor să intre în uniune, nu îi interesează această formă de asociere, nu îi interesează ce se întâmplă acolo, simt că nu ar fi reprezentaţi în măsura în care ar vrea.” Totuşi, scriitori tineri au puterea de a se reprezenta singuri, prin cărţile pe care le semnează, consideră Mitroi.

În foarte multe ţări nu există astfel de uniuni, sau nu există de mult timp, însă scriitorii de valoare au continuat să apară. Pe Tolstoi, Faulkner, Hemingway, Garcia-Marquez, Saramago sau Baudelaire, a mai adăugat Mitroi, nu calitatea de membru la o uniune i-a făcut scriitori de valoare. 

Cel mai probabil, tinerii scriitori de azi ştiu aceste lucruri mai bine decât le ştia generaţia din care face parte Ştefan Mitroi, la vârsta lor. „Nu au nevoie de o uniune, au nevoie de talentul lor şi de solidaritatea lor de generaţie. Le sunt suficiente aceste lucruri”, a conchis scriitorul.

De asemenea, dacă o să vină într-o zi gloria literaturii române, poate Noabelul, „nu va veni dinspre USR, nu va fi vreun merit care să fie pus în legătură cu ea, ci va veni doar dinspre scriitori, ca individualităţi”.

Alegerile USR

După ce şi-au depus candidaturile la secretariatul USR şi după ce proiectele de conducere au fost publicate pe site-urile tuturor filialelor, scriitorii îşi susţin în această lună candidatura la Adunările Generale ale filialelor din ţară şi din Bucureşti. Membrii USR prezenţi la aceste adunări vor vota într-o urnă Preşedintele Filialei, Comitetul de Conducere al Filialei şi reprezentanţii în Consiliul Uniunii scriitorilor. Într-o urnă separată, membrii adunării îl votează pe Preşedintele USR. Urna cu voturile exprimate pentru Preşedintele USR. se sigilează de către Comisia de Monitorizare a Alegerilor (CMA), comisie ce va păstra, într-un spaţiu securizat, toate urnele cu voturile exprimate pentru Preşedintele USR. Urnele cu voturile pentru preşedinţii filialelor şi reprezentanţi se deschid după fiecare vot din filiale.

Pe 5 mai, la finalul perioadei de alegeri, când este convocată prima şedinţă a noului Consiliu de conducere, urnele cu voturile pentru preşedintele USR, vor fi deschise simultan, la Bucureşti, iar voturile vor fi numărate de către CMA.

 

 

 

 

 

 

 

 

citeste totul despre: