Cartea „Din viaţa familiei I. C. Brătianu în timpul Primului Război Mondial“ este distribuită, pe 3 septembrie, cu „Adevărul“

Cartea „Din viaţa familiei I. C. Brătianu în timpul Primului Război Mondial“ de Sabina Cantacuzino va fi distribuită luni, 3 septembrie, împreună cu ziarul „Adevărul“. Pachetul ziar şi carte va costa 16,99 lei şi se va găsi la chioscuri timp de  două săptămâni.

Cartea „Din viaţa familiei I. C. Brătianu în timpul primului război mondial“ de Sabina Cantacuzino este o frescă despre românii în perioada razboiului. Volumul vorbeşte despre clasa politică a vremii respective, în special despre cea a familiei Brătianu.

Abonează-te pentru a primi zilnic ediţia tipărită a ziarului Adevărul (clic aici)

Povestirile din viaţa familiei Brătianu istorisite în acest volum, apărut prima dată în 1937, încep din 1914 cu perioada de neutralitate, şi continuă cu declararea războiului în urma Consiliului de coroană, plecarea guvernului la Iaşi, intrarea germanilor şi ocupaţia Bucureştiului. Volumul trece în revistă momente impresionante trăite de soldaţii şi întreg poporul român până în 1919.

În cuvântul către cititori autoarea Sabina Cantacuzino face următoarele precizări asupra celor relatate în cartea sa: „Am încercat în aceste amintiri, după notiţele scrise zilnic, să fiu nepărtinitoare, să nu afirm decât ceea ce am văzut, auzit direct sau din izvoare autentice. Nu m-am sfiit să fiu veridică, făcându-mi astfel datoria către tineretul nostru şi către adevăr. El trebuie lămurit, trebuie să ştie că adevărul este etern, adică poate aştepta, dar nu piere; că într-o zi, fie chiar depărtată, scutură tot ce-l învăluie şi apare triumfător şi straşnic. Eu pot să îndrăznesc a i-l spune şi voi fi crezută, vorbind acum, când nu mai am nici o năzuinţă pământească“.

Emoţie la Alba Iulia

Cea mai emoţionantă parte a paginilor din volum este descrierea reunirii familiei şi intrarea triumfală a Regelui şi Reginei în Piaţa Victoriei:

„La câteva zile urmă intrarea triumfală a Reginei, Regelui şi Berthelot prin piaţa Victoriei. Câteşi trei radioşi, Prinţul Carol cam întunecat, Prinţul Nicolae crescut lung şi subţire, Principesele apărură ca într-un coş cu flori, atât de încărcată le era trăsura de buchetele aruncate de public. Ionel era pe jos în mulţime. Regele a oprit cortegiul, i-a dat mâna şi i-a mulţumit pentru bunele poveţe ce-i dăduse. Trecând pe urmă pe acasă, Ionel ne-a luat cu el la Universitate unde ni se rezervase un balcon. La una din uşi o fată tânără l-a recunoscut şi dându-se în lături: Să facem loc făuritorului României Mari“.

Tot atât de tulburătoare este şi primirea şi defilarea de la Alba Iulia care încheie şirul amintirilor acelor vremuri pe care noi astăzi parcă nu le putem percepe cu aceeaşi intensitate. „Simţeai desluşit că în acea clipă şi-ar fi dat şi viaţa de ar fi crezut că ar face plăcere acelei perechi regale, care pentru dânsul era icoana sfântă a ţării“.

Ca o concluzie a acestor pagini, Ionel Brătianu afirma odinioară: „Cei mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel de distracţie, cu foloase şi onoruri. Politica este ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale“.

Autoare din familia Brătianu

Ion C. Brătianu (1821-1891) a fost prim-ministru, ministru al Apărării Naţionale, ministru al Afacerilor Externe, ministru de Finanţe, şi Membru de onoare al Academiei Române.După casătoria cu Pia (Caliopia,  nume de fată Pleşoianu - 1841 - 1920) a avut opt copii dintre care cel mai cunoscut a fost Ionel I.C. Brătianu artizanul Marii Uniri, de cinci ori prim-ministru, cel mai mare om politic şi de stat al României. Sabina Cantacuzino, născută Brătianu, a făcut parte din această numeroasă familie şi i-a mai avut ca fraţi şi surori pe Florica I. C. Brătianu (dispărută la numai trei ani), Constantin Dinu Brătianu (1867-1950, inginer constructor şi agronom, ultimul preşedinte al PNL), Vintilă I. C. Brătianu (1867-1930, prim-ministru, primar modernizator al Capitalei), Maria I. C.Brătianu, căsătorită Pillat (1868-1945, mama poetului Ion Pillat), Tatiana I. C. (1870-1940)  devenită Niculescu-Dorobantu după căsătoria cu Ilie I. - om politic liberal şi prefect de Ilfov, fost preşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii Ilfov şi Pia I. C. Brătianu (1872-1946, căsătorită Alimăneşteanu).

Este cunoscut faptul ca primele biserici pictate de Nicolae Grigorescu în judeţul Prahova, la Puchenii Mari sau la Mărginenii de Jos, au fost ctitorite de către familia Niculescu-Dorobanţu fara vechi nume boieresc, dar cu o pronunţată înclinaţie artistica.

Sabina Brătianu-Cantacuzino s-a născut în 1863 la Florica, reşedinta Brătienilor, pe care o evocă cu multa dragoste în memoriile sale. În 1885 se căsătoreşte cu doctorul Constantin Cantacuzino. A fost membră a  Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. Pasionată de muzica, teatru şi arte plastice a deţinut colecţii de pictură românească şi de obiecte de artă populară. De asemenea, a ajutat la înfiinţarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ şi a Universităţii Libere. A lucrat la Aşezământul Regina Maria pentru bătrâni şi săraci şi a fost preşedintă a Asociaţiei pentru Profilaxia Tuberculozei. De asemenea, a înfiinţat un cămin de copii, iar în timpul Primului Răboi Mondial a condus Spitalul nr. 108 din Bucureşti. A murit în urma unui cancer esofagian, la vârsta de 81 de ani, pe 23 august 1944.

Cartea „Din viaţa familiei I. C. Brătianu în timpul Primului Război Mondial“ de Sabina Cantacuzino va fi distribuită luni, 3 septembrie, împreună cu ziarul „Adevărul“. Pachetul ziar şi carte va costa 16,99 lei şi se va găsi la chioscuri timp de  două săptămâni.

Abonează-te pentru a primi zilnic ediţia tipărită a ziarului Adevărul (clic aici)