Cum şi-a părăsit scriitorul Mario Vargas Llosa şi mătuşa, şi verişoara. Eşecul unor căsnicii "în familie"
0
Celebrul scriitor peruan Mario Vargas Llosa (79 de ani) şi-a părăsit, după 50 de ani de mariaj, şi verişoara, după ce a fost căsătorit timp de nouă ani şi cu o mătuşă, experienţă ce i-a inspirat romanul "Mătuşa Julia şi condeierul". În prezent, scriitorul laureat cu Nobel pentru literatură în 2010 are o relaţie cu prima soţie a cântăreţului Julio Iglesias.
După ce a părăsit-o pe soţia sa, verişoara Patricia (70 de ani), Mario Vargas Llosa (79 de ani), a fost fotografiat în Portugalia, în timpul unei plimbări romantice cu Isabel Preysler (64 de ani).
Celebrul scriitor - care a mai fost implicat într-un scandal amoros, după ce s-a căsătorit în 1955 cu mătuşă sa Julia Urquidi, de care a divorţat în 1964, căsătorindu-se un an mai târziu cu Patricia - a confirmat noua sa relaţie cu prima soţie a lui Julio Iglesias, într-o declaraţie acordată revistei spaniole Hola!, potrivit Mediafax.
Mario Vargas Llosa a vizitat România de două ori, în 2010, când a luat Trofeul Ovidius de la Neptun în valoare de 10.000 de euro, premiu acordat de Uniunea Scriitorilor din România, dar şi în 2014, când a vizitat Clujul.
Chipuri ale răului în lumea de astăzi
„Eu trăiesc scriind. Munca îmi organizează viaţa, mă apără de frustrări, de eşecuri, de obstacolele pe care le înfruntăm toţi în viaţa de zi cu zi. Munca îmi ordonează tot ce mi se întâmplă, bune şi rele, oamenii pe care îi cunosc, lucrurile pe care le văd, le citesc, le visez şi, desigur, mi le imaginez. Am ajuns chiar să am impresia că tot ce fac nu are, în ultimă instanţă, altă raţiune de a fi decât propria-mi muncă. Căci totul e determinat de pagina pe care o scriu, uneori cu imensă dificultate şi, în zilele minunate, cu oarece uşurinţă“, spune Mario Vargas Llosa, în volumul "Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel Liiceanu".
Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsă-torie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii.
În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi jurnalist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatură.
Mătuşa Julia şi condeierul
Mătuşi care vor ficţiune, dar nu citesc literatură. Condeieri care nu scriu cărţi, dar produc ficţiune în cantităţi uriaşe. Iată o lume de mătuşi şi de condeieri, aparent într-un echilibru între cerere şi ofertă. Înainte de apariţia televiziunii în Peru, teatrul radiofonic - urmaşul romanului-foileton din gazetele secolului al XIX-lea - asigura bunul mers al acelei lumi. Radionovelele unui scenarist de geniu, la nivel popular, difuzate de Radio Central manipulează nevoia de onoare şi iubire a publicului din capitala peruviană, Lima. La Radio Panamericana, un tânăr redactor de ştiri temperează gustul pentru catastrofe al colaboratorului său şi se îndrăgosteşte de o mătuşă prin alianţă, Julia. El are 18 ani, e student la Drept şi scrie scenarii care ajung la coş. Ea are 32 de ani, e boliviană şi proaspăt divorţată. Pe măsură ce avalanşa radionovelelor scapă de sub controlul fanaticului condeier, viaţa tânărului Mario şi cea a mătuşii sale Julia scapă de sub controlul familiei. Cu un umor la fel de năvalnic, Vargas Llosa îşi transferă elemente autobiografice ale relaţiei cu propria sa mătuşă, Julia Urquidi Illanes, într-un roman savuros şi năvalnic, lipsit de prejudecăţi inutile.
La Editura Humanitas au apărut: Oraşul şi câinii (1992), Povestaşul (1992), Mătuşa Julia şi condeierul (2000), Cine l-a ucis pe Palomino Molero? (2003), Elogiu mamei vitrege (2003), Scrisori către un tânăr romancier (2003), Paradisul de după colţ (2004), Adevărul minciunilor (2005), Lituma în Anzi (2005), Peştele în apă (2005), Tentaţia imposibilului (2005), Caietele lui don Rigoberto (2006), Casa Verde (2006), Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel Liiceanu (2006), Rătăcirile fetei nesăbuite (2007), Pantaleón şi vizitatoarele (2008), Băieţii şi alte povestiri (2009), Visul celtului (2011), Călătoria către ficţiune (2012), O mie şi una de nopţi (2013), Orgia perpetuă. Flaubert şi Doamna Bovary (2013), Arme şi utopii (2013), Eroul discret (2013), Conversaţie la Catedrala (2014), Sărbătoarea Ţapului (2014).
Se încarcă comentariile...
