Viitorul sună bine. Impresii de la Festivalul tinerelor talente

Malina.Ciobanu la Festivalulul „Tinere Talente” 2014 FOTO Cristi Urcior

Primăvara muzicală a oraşului Râmnicu Vâlcea şi-a trăit apogeul prin Festivalul internaţional „Tinere talente”, aflat la a XXXV-a ediţie, în zilele de 10, 11 şi 12 mai.

Prima dintre cele trei seri a cuprins în program  Tineri interpreţi în recital, un grup de solişti care şi-au demonstrat calităţile în interpretări concentrate şi convingătoare. Astfel, Adiguzel Samuel Alper din clasa a X-a a Colegiului Naţional de Arte „Dinu Lipatti” din Bucureşti, laureat cu premiul I la cel mai recent concurs vocal, LIEDART, de la Piteşti, posesor al unei voci calde de bariton, a cântat cu accente de tragism autentic aria antică Pieta Signore, iar liedul schumannian Ich grolle nicht  în stil romantic plin de pasiune şi avânt. Cele două arii celebre de Mozart, Se vuoi ballare  din opera Nunta lui Figaro şi aria lui Leporello din Don Giovanni, au arătat publicului că se află pe un drum promiţător către ţinta de a deveni un valoros slujitor al scenei lirice. Iar cântecul satiric S-ar găti badea de nuntă de Simion Niculescu a avut humorul popular suculent dar de bună calitate cerut de lucrare. Desigur, pentru reuşita pregătirii sale primeşte o apreciere laudativă profesoara Cristina Măgureanu.

Pianistul Iulian Ochescu din anul II, îndrumat de reputata concertistă şi profesoară Dana Borşan, a creat o variantă greu de uitat a Polonezei fantezie op. 16  de Fr. Chopin. Am admirat aici calitatea şi bogăţia auzului muzical creator, care i-a permis să atingă în momente de graţie, datorită înţelegerii profunde a universului chopinian, eleganţa, uşurinţa instrumentală, conducerea suplă a vocilor interne care evoluează neîncetat în cadrul unui minunat polimelodism. Bourré-ul  din Suita op. 10 în Re major  de George Enescu a fost creat sonor cu voioşia, energia şi inventivitatea inspirată, trăsături specifice acestei pagini instrumentale de bravură şi jubilaţie.

Violoncelistul Beniamin Chircă din clasa a XI-a a Colegiului Naţional „George Enescu” din Bucureşti, aflat sub îndrumarea distinsei profesoare Anca Vartolomei, a reliefat, în interpretarea Allemandei şi a  Courantei din Suita a III-a de J.S. Bach, simplitatea austeră şi totodată plină de sensibilitate a liniilor expresive din care se compune splendidul edificiu sonor. Cântec vechi de Paul Constantinescu a degajat o notă de lirism ponderat, în alternanţă cu episodul central de o graţie subtilă. În Poloneza de David Popper, tânărul muzician a valorizat din plin caracterul virtuoz, de mare spectaculozitate în contrast cu expresivitatea specifică violoncelului.

Soprana Laura Martin de la Colegiul Naţional „Dinu Lipatti” din Bucureşti, câştigătoare a premiului al doilea la concursul LIEDART de la Piteşti, recent desfăşurat, o apariţie scenică demnă de reţinut, a cântat liedul Trandafirul şi privighetoarea de N. Rimski-Korsakov, urmat de minunata arie a Rusalkăi din opera omonimă de A. Dvořák. Momentul cel mai reuşit din programul său a fost cântecul De n-ar fi fost să ne-ntâlnim de M. Vescan, o melodie favorită din genul accesibil de acum o jumătate de veac, purtătoare de nostalgii şi evocări pentru seniorii din public. Aşteptăm cu interes dezvoltarea acestei voci care îşi caută împlinirea în faza actuală.

Ioana Oltean este deja o violonistă concertistă. Adagio şi Fuga din Sonata I în sol minor  au dat măsura măiestriei interpretative în discursul bachian. Iar în Impromptu concertant de George Enescu au fost prezente calităţi fermecătoare de sunet, coloristică, inspiraţie poetică, ardoare transmise asistenţei cu dăruire totală. Se recomandă ca o muziciană de mare perspectivă, îndrumată competent de profesoara Rodica Drăgolici, la Colegiul Naţional bucureştean„Dinu Lipatti”.

Pianistul Ieronim Gugu este student în anul IV al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa conf. univ. dr. Vlad Dimulescu. Prin interpretarea dată Fanteziei cromatice şi Fugii  de J.S. Bach a evocat cu ştiinţă şi abilitate caracteristicile de factură, colorit, de timbralitate şi de regim dinamic ale discursului specific orgii baroce.

Soprana Andreea Achilov din anul II la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti şi-a demonstrat dorinţa de a accede spre zona artei profesioniste, în încercările de conturare a imaginilor artistice sugerate de aria antică Le Violette de Al. Scarlatii, de cântecul Fata de la izvor de M. Jora, de liedul Morgen de R. Strauss şi de aria Summertime de G. Gershwin.

Per finire in bellezza, pianista Mădălina Dănilă de la U.N.M.B., masterandă în primul an la  clasa profesorului Sandu Sandrin, a produs o variantă concertistică viguroasă, puternic configurată a Parafrazei  de Fr. Liszt după o arie de G. Verdi şi partea a treia, Andante molto espressivo a Sonatei op. 24 în fa diez minor de G. Enescu.  Prin această ultimă  lucrare, recitalul  primei seri s-a terminat în mod atipic, în atmosfera visătoare, încărcată de melancolie a nopţii în câmpia română, evocată aici de compozitorul nostru naţional.

Este necesar să subliniem contribuţia pianistei Krimhilda Cristescu, care a asigurat cu acurateţe şi exactitate acompaniamentul soliştilor din întregul program.

Cea de a doua seară a cuprins un concert de concerte, în cadrul căruia trei tineri de 15 şi 16 ani au evoluat în compania orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „Ion Dumitrescu”, condusă de tânărul dirijor Remus Grama. Pentru început, pianistul Mihail Caloianu de la Colegiul Naţional de Artă ”George Apostu” din Bacău a interpretat Concertul nr. 20 K.V. 466 în re minor de W.A. Mozart. Laureatul cu marele premiu al Concursului de pian Irina Şaţki  din anul 2013 a încântat şi de această dată publicul. A reuşit să transmită zbaterea tragică exprimată în această dramă muzicală, punctele de tensiune maximă realizându-se în cadenţele compuse de L. v. Beethoven. S-a putut aprecia compatibilitatea pianistului cu întregul ansamblu. Studiul op. 25 nr. 1 în La bemol major de Fr. Chopin oferit ca supliment a confirmat pe deplin calitatea deosebită a acestui muzician aflat în puternică ascensiune.

Pianistul Mihail Caloianu la Festivalul „Tinere talente” FOTO Cristi Urcior

Violoncelista Izabela Ghergu de la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, aflată sub îndrumarea profesoarei Ioana Stanciuc şi tutelată de artistul concertist Marin Cazacu, a susţinut acum primul concert cu orchestră din viaţa ei. În Nocturna de P.I. Ceaikovski a imprimat un suflu înaripat celebrei melodii romantice, iar în Rapsodia ungară de David Popper a desfăşurat o bogată paletă a virtuozităţii şi a fanteziei artistice, arătând atributele unui temperament tumultuos şi un admirabil curaj în a se lăsa antrenată spre efecte coloristice şi libertăţi agogice de mare atractivitate. Ca supliment, Capriciul de J. Duport a întregit portretul unei personalităţi remarcabile care se adresează deja ascultătorilor cu o voce viguroasă, bine configurată.

 În încheierea concertului, violonista Mălina Ciobanu de la Colegiul Naţional „Octav Băncilă” din Iaşi, îndrumată de profesoara Raluca Dobre, a prezentat Concertul nr. 1 de N. Paganini. Această elevă în vârstă de 15 ani, care a colecţionat deja o sumă importantă de premii şi a concertat cu un număr de orchestre simfonice din ţară, se prezintă ca un artist format, cu experienţă şi autoritate scenică. Interpretarea sa a încântat prin frumuseţea sunetului şi prin virtuozitatea spectaculoasă. A fost o prezenţă electrizantă, aclamată intens de cei prezenţi în sală.

A treia seară a festivalului a debutat cu interpretarea fermecătoare a Concertului pentru fagot şi orchestră în Si bemol major, K.V. 191 de W.A. Mozart, de către studentul la Academia ieşeană de Arte Alin Dănilă. Îndrumat cu înaltă competenţă de profesorul său Dumitru Ursu, tânărul instrumentist a cucerit audienţa prin dulceaţa sunetului, muzicalitatea spontană, candidă prin felul emoţionant în care trăieşte această muzică sublimă, compusă de Mozart la vârsta de 18 ani.

A urmat prestaţia plină de vigoare a baritonului Constantin Traşcă. Format de profesoarele Cristina Măgureanu şi Georgeta Pinghireac, studentul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti a transmis dramatismul şi tensiunea conflictuală a ariei lui Renato din opera Bal Mascat de G. Verdi. Vocea sa bogat timbrată de bariton a conferit sonorităţi speciale dificilei arii, iar apoi cântăreţul a demonstrat calităţi scenice remarcabile şi o plăcută subtilitate expresivă în aria lui Figaro, Non piu andrai, din opera Nunta lui Figaro de W. A. Mozart. Programul său s-a încheiat cu aria toreadorului din opera Carmen de G. Bizet, pe care a cântat-o cu bravură, dezinvolt, cuceritor.

Spre bucuria spectatorilor, între două numere solistice, am putut savura celebrul Intermezzo din opera Cavaleria rusticana de P. Mascagni, care a produs clipe da vrajă prin intonarea de către ansamblu cu pasiune a uneia dintre cele mai frumoase melodii care au fost compuse vreodată pentru orchestră.

Momentul de vârf al întregului festival l-a constituit evoluţia pianistului de 18 ani Nicola Losito din Italia, cu o viziune surprinzătoare asupra Concertului nr. 1 în Mi minor de Fr. Chopin. Ascultându-l, am avut revelaţia arhicunoscutului concert chopinian care sună cu totul diferit decât orice alte interpretări  de referinţă. Nicola Losito se distinge prin prospeţime neaşteptată în modelarea frazelor, din care se poate intui o libertate interioară, o naturaleţe şi o graţie juvenilă. Am admirat în cântul sau un simţ subtil al pulsaţiei ritmice, sublinieri dinamice speciale, o transparenţă şi o luminozitate care izvorăsc din bogăţia sufletească a artistului. Atitudinea exterioară liniştită, elegantă poate fi admirată alături de precizia pe care i-o dă stăpânirea deplină a mijloacelor tehnice. Pentru educaţia sa muzicală excepţională se cuvine să-i felicităm pe profesorii Maria Puxeddu, Teresa Trevisan de la Conservatorul „G. Tartini” din Trieste, precum şi maeştrilor cu care s-a perfecţionat, între care se numără Aquilles Delle Vigne.

La capătul unei suite de seri muzicale remarcabile, vom admira consecvenţa şi tenacitatea organizatorilor acestui festival iniţiat acum câteva zeci de ani de către inimoasa profesoară vâlceană Irina Şaţki, continuat cu dârzenie de urmaşii săi reuniţi în Asociaţia Culturală care-i poartă numele şi aflat cu ediţia actuală pe un plan cu totul remarcabil de exigenţă artistică. Se cuvine să mulţumim pentru atingerea acestui record de calitate, în mod deosebit, Filarmonicii de Stat „Ion Dumitrescu”, directorului acesteia, dirijorul Mihail Ştefănescu. Felul în care au fost selecţionaţi soliştii participanţi, ambianţa plăcută şi aleasă, asigurarea colaborării de calitate deosebită cu orchestra în concertele dirijate de tânărul Remus Grama şi de maestrul Florin Totan, toate aceste aspecte au conferit o garanţie a calităţii înalte, prin minunatele momente de împlinire artistică la care am participat. În contextul creat, adresăm un gând de mulţumire administraţiei locale vâlcene care a sprijinit manifestarea atât logistic cât şi moral. Dată fiind energia pozitivă degajată de o atare demonstraţie de măiestrie artistică din partea unor performeri foarte tineri, avem speranţa şi chiar certitudinea că, din această perspectivă,pentru  România viitorul sună bine.