Un duo de „vis“ la Ateneul Român, Florin Estefan şi Remus Manoleanu

Baritonul Florin Estefan

Titrat „Sogno”, „Vis” în limba italiană, deşi în program, pe lângă muzica din Peninsulă, s-a strecurat şi o romanţă ceaikovskiană, recitalul baritonului clujean Florin Estefan, acompaniat la pian de Remus Manoleanu, a fost o secvenţă de artă vocală ce a înălţat suflete şi a răscolit spirite.

Tenta melancolică a fost cea care a dominat, în contextul timbralităţii speciale a solistului, alăturată rafinamentului clapelor.

Florin Estefan a parcurs o progresie de formă pe durata serii, care nu a fost foarte lungă, dar densă în exprimarea mesajului dorit. Glasul său baritonal este clocotitor, vibrato-ul vocii vine în slujba sugestivităţii, iar tălmăcirile au fost trecute prin filtrul de sensibilitate adecvat tematicii.

După Donizetti („Amor funesto” cu arc sonor nuanţat crescendo-decrescendo spre final) şi Ceaikovski, linia melodică belcantistă belliniană a fost pe deplin valorizată în „Vaga luna che inargenti”.

Au urmat cele şase melodii („Romanze”, în original), compuse de Verdi în 1838, partituri care conţin o pronunţată patină operistică, prin întinderea sporită de ambitus şi stilul romantic propriu maestrului de la Busseto. Aici, experienţa şi rutina de cântăreţ de spectacol liric ale lui Estefan, au ieşit în evidenţă prin accentuări vehemente („Non t'accostare all'urna”), atacuri înalte („In solitaria stanza”), pasiune expresivă ce a mers până la tuşe aproape „piangendo” („Perduta ho la pace”), dar şi avântate („Deh, pietoso, oh, Addolorata”), totul alăturat frazelor lungi în legato (acelaşi exemplu, „In solitaria stanza”) şi, mai ales, tristeţii extreme („Nell'orror di notte oscura”). Hotărât lucru, baritonul Florin Estefan este un pictor al sunetului, ce serveşte de minune repertoriul cameral.

Programul a mai cuprins şase populare melodii de Francesco Paolo Tosti, într-un traiect pe care Estefan l-a asemuit cu reflecţii asupra unor episoade din propria-i viaţă. Incitantă asociere, într-o exteriorizare melancolică a unor trăiri profunde pline de abandonuri extatice.

Pianistul Remus Manoleanu l-a însoţit poetic şi creator de atmosferă, cu desene perlate  şi frazare aerisită, fină, distinsă.

La solicitarea publicului, cei doi artişti au interpretat „Balada unui greier mic” de Myriam Marbé, pe cunoscutele versuri ale lui Topârceanu, o rememorare a succesului avut la Festivalul şi Consursul de Lied de la Braşov, fondate de renumita soprană Mariana Nicolesco, prezentă în sala Ateneului.

Recitalul „Sogno” nu trebuie ratat de melomanii de la poalele Tâmpei pe data de 1 martie. Florin Estefan şi Remus Manoleanu vor continua prezentarea proiectului şi în alte locaţii naţionale, ca turneu de aleasă calitate.