Ovaţii la Palatul Congreselor din Paris la concertul aniversar Vladimir Cosma –  50 de ani de succes

În sala de la Palatul Congreselor din Paris, peste 3500 de persoane au aplaudat cu in picioare minute in sir  triumful lui Vladimir Cosma la pupitrul Orchestrei Romane de Tineret în concertul prin care a aniversat 50 de ani de activitate, eveniment realizat cu sprijinul Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română şi al Institutul Cultural Român.

Pe scenă s-au aflat peste 200 de instrumentişti şi corişti, în prim plan apărând solişti precum soprana Irina Baianţ, legendarul Richard Sanderson (La Boum), Greg Zlap la muzicuţă sau Marius Preda la ţambal. Concertul de la palatul Congreselor din Paris  va fi urmat de un turneu în Franţa în februarie 2017, pe traseul: 07.02.2017 – Bordeaux – Patinoire, 08.02.2017 – Toulouse – Zénith, 09.02.2017 – Geneva – Arena, 10.02.2017 – Lyon – Amphithéâtre, 11.02.2017 – Rouen – Zénith, 14.02.2017 – Lille – Zénith, 15.02.2017 – Strasbourg – Zénith, 16.02.2017 – Dijon – Zénith, 17.02.2017 – Nantes – Zénith.

Celebrul Vladimir Cosma ne-a declarat : „Putem să spunem că de 50 de ani mi-am dedicat viaţa de compozitor scopului de a scrie muzici de filme. Nu regret deloc, fiindcă muzica de film mi-a permis să progresez enorm în scriitura muzicală şi să fac ca creaţiile mele să fie cunoscute în lumea întreagă. Ceea ce mi-a lipsit, a fost posibilitatea de a dezvolta aceste muzici, în cinema sunt întotdeauna secvenţe scurte de un minut, un minut şi jumătate, cu efecte diferite, care trebuie subliniate şi urmărite. Acum vreo 20 de ani am început să rescriu complet piesele mele de muzică de film în formă concertantă, sub forma unei suite simfonice sau a unor piese de concert. În trecut, mulţi mari compozitori făceau piese simfonice bazate pe folclor sau pe arii cunoscute de operă, luau arii de Verdi sau parafraze din opere cunoscute şi făceau piese simfonice. De ce luau aceste piese? Fiindcă ele reprezentau un reper în mintea spectatorilor, care erau astfel atraşi de lucrul savant făcut de compozitor. M-am gândit în acelaşi fel, în loc să iau folclor sau piese cunoscute, să îmi iau propriile piese, având noroc să fie cunoscute graţie cinema-ului şi să le lucrez ca şi cum ar fi folclor. Este un fel de folclor personal.

Proiectul acesta care se numeşte Vladimir Cosma – 50 de ani de succes este intitulat, de fapt, aşa, din raţiuni de marketing.  Pentru mine totuşi, aceşti 50 de ani sunt foarte importanţi fiindcă sunt într-un fel 50 de ani de la plecarea mea din România, 50 de ani de lipsă a mea în România. Am revenit acum 2 şi acum 1 an cu concerte la Bucureşti care m-au umplut de bucurie şi de entuziasmul regăsirii oraşului şi ţării mele pe care nu o văzusem de peste 50 de ani. Cu această ocazie a revenirii mele am luat contact cu Filarmonica din Bucureşti şi cu orchestra aceasta naţională română de tineri, care m-au entuziasmat atât din punct de vedere muzical, cât şi al mentalităţii, prin pasiunea pe care o au cântând. Aşa mi-a venit ideea ca acest turneu din iarnă, care era prevăzut a fi cu o orchestră franceză, să îl fac cu această formidabilă Orchestră Română de Tineret, care şi-a arătat completa disponibilitate de a participa cu entuziasm la acest turneu. Vreau să recunosc că a fost făcut şi cu ajutorul autorităţilor române, Institutul Cultural Român, care a fost pasionat de acest proiect şi a participat la realizarea lui.”

Trecând de la Rabbi Jacob la La Boum, Le Grand Blond, l’As des As şi Diva, Vladimir Cosma a revenit pe scenă cu cele mai frumoase melodii ale sale din filme într-un concert excepţional pentru celebrarea a 50 de ani de carieră de succes, prezentând şi o serie din cântecele sale clasice reorchestrate, precum „Reality” din La Boum, „Destinée” din Sous-doués sau melodii din Père Noël est une ordure şi L’amour en héritage.
Născut la Bucureşti, Vladimir Cosma a sosit la Paris în anul 1963 continuându-şi studiile muzicale cu Nadia Boulanger şi la Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris. În 1968, Yves Robert îi încredinţează prima sa lucrare de muzică de film, succes confirmat şi consolidat în 1972 cu muzica din filmul Le Grand Blond avec une chausseure noire. El a compus, după aceea, mai mult de 400 de coloane sonore de filme şi seriale TV. Cinematografia i-a permis să abordeze şi jazz-ul (colaborând cu Chet Baker, Toots Thielemans, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Philip Catherine), melodiile care au devenit veritabile hituri („Reality” din La Boum, „Destinée” cântec mitic din filmul Le Père Noël est une ordure, „L’amour en héritage”), dar si muzica lumii (cu Gheorghe Zamfir, Syrinx, Liam O’Flynn) sau muzica clasică (Ivry Gitlis, Vadim Repin sau Wilhelmenia Fernandez, neuitata Diva).

De câţiva ani, concertele simfonice reprezintă o parte importantă a activităţii lui Vladimr Cosma. Evoluând de la Geneva la Budapesta şi Sankt Petersburg, de la Bucureşti la Moscova, trecând prin Paris (Victoria Hall, Châtelet, Grand Rex, Théâtre des Champs-Elysées, Palatul Kremlin), el s-a dedicat în mare parte rescrierii partiturilor sale şi dirijatului de orchestră.