La Ateneul Român: Momente şi evenimente muzicale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Moldoveanu a iniţit un Festival de Orgă
Nicolae Moldoveanu a iniţit un Festival de Orgă

Trebuie să recunosc, cu fiecare revenire a sa pe prima noastră scenă de concert, descopăr date noi ale personalităţii acestui captivant muzician care este Nicolae Moldoveanu. A inaugurat recent, la Athenul Român, cea de a zecea ediţie comemorativă a unui Festival de Orgă.

Ne-a oferit lucrări rare, celebrul Preludiu în mi minor de o densitate spirituală impresionantă, lucrare datorată organistului german Nicolaus Bruhns, compozitor mult admirat de Bach însuşi; a oferit, de asemenea, lucrări ce aparţin şcoalii franceze baroce – Suită din culegerea Livre d’Orgue de Clérambault, din cea romantică franco-belgiană – Coral în la minor de César Franck sau cea modernă – cele Trei dansuri , triptic de Jehan Alain, lucrare ce aparţine unui modernism cu totul vizionar apropiat de demersul marelui Olivier Messiaen însuşi. 

image

Cu câteva săptămâni în urmă, pe aceeaşi scenă, cu concursul ansamblurilor reunite ale Filarmonicii, Moldoveanu a realizat un program de muzică engleză, un omagiu adus contextului londonez în care s-a împlinit perfecţionarea profesională a artistului. Mă refer la romanticul Frederick Delius – a fost prezentată lucrarea Plimbare spre Gradina Paradisului, de asemenea marele spectacol de sunet, de modestă muzică, lucrare oratorială grandioasă cu subiect biblic, datorată acestui prolific compozitor engelez de secol XX care a fost William Walton, anume Sărbatoarea lui Belşazar. Mi-am întărit convingerea pătrivit căreia marele geniu – unicul, poate – al muzicii engleze din toate timpurile rămâne Henry Purcell. Secţiunile ample, evocatoare, ale lucrării lui Walton, sunt apropiate stilului oratorial tradiţional englez, aspect bine intuit, excelent realizat, dată fiind abilitatea profesională a şefului de orchestră.

În plus, trebuie menţionat, evoluţia solistică a bas-baritonului Valentin Vasiliu a conferit o dată în plus nota de autenticitate, de gravitate, proprie acestei cântări oratoriale ce decurge din tradiţia muzicii engleze de inspiraţie biblică.

Este artistul vocalist aflat la zenitul unei prodigioase cariere ce include importante roluri de operă, roluri wagneriene de amplă cuprindere, extinse partituri oratoriale.

Dispune de o voce sobră de conistentă vibraţie, de generoasă expresie, aspecte pe care le-am ragăsit în susţinerea rolului titular din opera Castelul prinţului Barbă Albastră de Béla Bartók, lucrare prezentată relativ recent, în versiune de concert, cu concursul orchestrei Filarmonicii bucureştene conduse de dirijorul Jin Wang. 

JIN WANG DIRIJOR
  Nu poţi să nu observi, sensibilitatea artistică a acestui muzician se împlineşte în bucuria comunicării, în rigoarea flexibilă a acesteia.

Este unica operă a compozitorului, o lucrare de inspiraţie simbolistică, scrisă în tinereţe la începutul secolului trecut, lucrare ce readuce în atenţia noastră teribila dramă a cunaşterii, vămile, teribilele avataruri ale acesteia.

In rolul feminin, rolul Iuditei, mezzo-soprana  Aura Twarowska 

construieşte o evoluţie magistrală în ce priveşte vigoarea suplă a expresiei; gravitatea glasului, maleabilitatea acestuia, aparţin în acest caz măiestriei celei înalte a liricii vocale.

AURA TWAROWSKA

Cântat de această dată, cu acordul autorului, în versiunea germană şi nu în cea originală, cea maghiară, lucrarea putea fi la fel de bine prezentată şi în versiune românească, spre buna înţelegere a textului dramatic; iar aceasta deşi programul de sală a inclus o traducere utilă. Realizarea în sine reprezintă o reuşită importantă a Filarmonicii. Un opus fundamental al începutului de secol XX a cunoscut o împlinire cu totul pertinentă!

Ne-am bucurat de prilejul de a fi audiat la Filarmonica bucureşteană programe tematice unitare, dedicate muzicii anglo-americane, muzicii ruse, muzicii franceze, opus-uri importante ale muzicii maghiare…

Oare când vom avea posibilitatea de a audia şi creaţii importante datorale creatorilor români, artişti care au plasat şcoala noastră componistică în concertul european al valorilor în cea de a doua jumătate a secolului trecut, spre exemplu?

Materialul a apărut iniţial in revista România Literară.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite