Articol publicat pe blogul Despre Opera.

Un bilanţ telegrafic

PSD a propus doi miniştri ai culturii în primul an de la victoria în alegeri. Ionuţ Vulpescu a avut un mandat mult mai scurt decât îşi imaginase şi n-a reuşit decât să dubleze salariile artiştilor, fără să le fixeze nici un obiectiv. A urmat experimentul „manager la Cultură”, respectiv acest Lucian Romaşcanu, încheind un mandat în care a vorbit mult (mai ales despre el), dar a ratat tot, lăsând instituţiile din subordinea ministerului într-o stare şi mai deplorabilă decât atunci când le preluase.

Romaşcanu a rechiziţionat programul „Centenar” de la guvern aducându-l la minister, nefiind capabil nici măcar să publice o strategie sau să-i aloce un buget. Declaraţiile ministeriale au fost orgolioase şi netransparente, astfel încât situaţia l-a făcut pe un senator PSD să declare că „singurul obiectiv realist în acest an este Catedrala Mântuirii Neamului”. Opereta este o simplă gaură neagră de 4 milioane €, fără sediu, fără stagiune. Opera a ajuns să prezinte un program mai slab chiar decât în 2005, cu aceiaşi „artişti” mai bătrâni cu un deceniu, numai că pe un buget de patru ori mai mare (15 mil RON în 2005, 65 mil. RON în 2017). Iar pentru ca restauraţia să fie in integrum, [cenzurat] a redevenit director general adjunct, recompensat probabil pentru ceea ce a făcut în cele 4 zile de mandat din aprilie 2016. Solicitat să comenteze această investire, fostul ministru al culturii nu a vrut să răspundă.

Citiţi continuarea articolului pe blogul Despre Opera.