Artişti români care fac istorie la New York: Mircea Cantor, Adrian Ghenie şi Ciprian Mureşan

Proiectul „Deeparture“, al artistului Mircea Cantor, i-a asigurat vizibilitate în întreaga lume

Aşa cum se întâmplă şi în alte domenii, artiştii plastici Mircea Cantor, Adrian Ghenie şi Ciprian Mureşan sunt mai cunoscuţi în străinătate decât în România. Lucrările lor sunt expuse la Museum of Modern Art (MoMA) din San Francisco şi la Galeria Plan B, care are sedii deopotrivă la Cluj şi la Berlin. Publicaţia „New York Times“ le acordă un spaţiu generos pentru a le spune povestea.

La nivel internaţional, Clujul a devenit recunoscut ca un punct fierbinte pe harta industriei artistice, deoarece este oraşul din care numeroşi artişti remarcabili ai noii generaţiii îşi pornesc traseul profesional, notează „The New York Times“. În urmă cu doi ani, pictorul Adrian Ghenie din Baia Mare, împreună cu artişti precum Mircea Cantor, care avea expoziţii la Salzburg, şi Ciprian Mureşan, care îşi ducea lucrările la Tate (UK), reuşeau să-şi facă lucrările cunoscute în rândul unui public cosmopolit. 

În prezent, Adrian Ghenie este reprezentat la New York de impresionanta galerie „Pace“. De-a lungul timpului, lucrările sale de artă au atras atenţia unor colecţionari de seamă, printre care şi casa de licitaţii Christie’s a omului de afaceri francez François Pinault sau Sotheby’s. Lucrările sale se vând la preţuri impresionante în străinătate, fiind poate cel mai bine cotat artist român din prezent. 

Criticul de artă italian Giancarlo Politi i-a numit pe Adrian Ghenie şi pe Victor Man – un alt artist al noii generaţii din rândul clujenilor –, fondatorii Şcolii de la Cluj-Napoca, după modelul celor de la Dresden şi Leipzig. 

Mircea Cantor (foto), un alt artist plastic din vestul ţării (Oradea), a căpătat notorietate internaţională datorită clipului „Deeparture“, produs în 2005, care înfăţişa un lup şi o căprioară lăsaţi singuri într-o încăpere albă a unei galerii de artă din Paris. Proiectul său a obţinut premiul Marcel Duchamp în 2011, fiind urmat de o expoziţie individuală la Centrul Pompidou (Franţa) în această toamnă. Cantor a expus pentru prima dată în România anul acesta, în aprilie, la Muzeul Naţional al Artei Contemporane, mărturisind, într-un interviu pentru Mediafax: „Nu am fost niciodată supărat pe România. Trebuia să am un motiv să fac acest lucru. Aşa s-au aşezat astrele“, făcând referire la expoziţia atât de târzie pe teritoriul românesc. 

Clujul, izvor de artişti recunoscuţi la nivel internaţional

De asemenea, artistul Ciprian Mureşan a fost observat la scară largă datorită materialului video „Choose“, care îl arată pe fiul său turnând Coca-Cola şi Pepsi în acelaşi pahar. Această lucrare i-a asigurat un loc în topul „The Generational: Younger than Jesus“, de la New Museum (SUA), din 2009, drept unul dintre cei 50 de artişti din întreaga lume cu vârste sub 33 de ani. 

„Mi se pare oarecum miraculos“, a spus Ghenie, amintind că România este un stat care sprijină sporadic artele şi a cărei universităţi dedicate acestui domeniu nu au nicio recunoaştere în afara graniţelor. „Succesul a fost rapid şi a pornit dintr-un oraş mic, care avea puţină tradiţie artistică. Era o perioadă în care, dacă deschideai Artforum, la fiecare trei pagini găseai o reclamă referitoare la un român, care expunea fie în spaţii mari, precum MoMA sau Tate, sau în galerii mai mici, private“. 

Amprenta comunismului

Cum s-a produs această înflorire? Poate că cea mai bună explicaţie este munca artiştilor, desfăşurată într-o manieră foarte etică, această trăsătură fiind moştenită de locuitorii din vestul României de la germanii şi ungarii care au stăpânit zona în trecut. „România încă se reface după deceniile în care s-a aflat sub asprul regim comunist impus de Nicolae Ceaşescu. Acum 20 de ani,  când soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi, mare parte dintre artiştii actuali se aflau în şcoala generală şi au dezvoltat o latură mai întunecată – pragmatică, cinică, ce se reflectă în lucrările lor“, au apreciat jurnaliştii de la „New York Times“.