Alina Cojocaru, despre dansul ei din Gala de Balet: „Arta este dramatică, înseamnă suferinţă“

Miercuri seara, la Gala Internaţională de Balet de la Opera Naţională din Bucureşti, celebra balerină Alina Cojocaru a interpretat alături de directorul Baletului naţional Român, Johan Kobborg, o scenă din Mayerling, de Kenneth MacMillan.

Miercuri seara are loc Gala Internaţională de Balet la Opera Naţională, unde vor dansa ca invitaţi prim - balerinii: Alina Cojocaru (angajată la Baletul Naţional Englez şi invitat permanent al Operei Naţionale din Bucureşti), Iana Salenko, de la Opera de Stat din Berlin, Osiel Gouneo (Baletul Naţional al Norvegiei) şi Marian Walter (Opera de Stat din Berlin). De asmenea, la Gală vor mai dansa şi artiştii Operei Naţionale, inclusiv directorul baletului Naţional Român, Johan Kobborg, partenerul de scenă şi de viaţă al Alinei Cojocaru.

Kobborg va dansa alături de Cojocaru într-o scenă din baletul Mayerling, coregrafiat în 1978 de Kenneth MacMillan. Baletul Mayerling are la bază istoria unei adevărate tragedii care s-a petrecut acum aproape 150 de ani, când moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, prinţul Rudolf, s-a sinucis împreună cu amanta acestuia, eveniment ce a influenţat politica europeană care a dus la Primul Război Mondial. Este chiar ultimul balet dansat de cei doi pe scena de la Covent Garden înainte să părăsească Royal Ballet şi este ceva foarte diferit de ceea ce vede publicul pe scena Operei Naţionale. 

„Însă, nu dansăm această piesă numai pentru public, ci şi pentru noi. Veţi vedea o altă latură a Alinei decât aţi văzut până acum. Baletul este şi o formă de "entertainment", dar este şi formă de artă care să te îndemne să-ţi pui întrebări. Sper ca unora să le placă ceea ce vor vedea pe scenă, dar sper să fie şi persoane cărora să nu le placă, pentru că dacă este artă de valoare, atunci va stârnii opinii variate şi diferite. Baletul Mayerling este artă la cel mai înalt nivel, este superb", a spus Kobborg pentru "Adevărul", înaintea Galei.

Alina Cojocaru spune că pentru ea, latura istorică a baletului Mayerling este ceea ce o fascinează cu adevărat.

"Interesant este că, faţă de alte balete, Mayerling se bazează pe o istorie reală. Nu este foarte departe de noi în timp şi atunci când am dansat această piesă în Londra, au fost membri ale mai multor familii regale europene în sală", a spus Cojocaru pentru "Adevărul.

Ea a povestit că a învăţat acest rol când era foarte tânără şi s-a documentat atunci mult, încercând să înţeleagă istoria evenimentului şi cât de aproape de adevăr este baletul lui MacMillan. "Îmi place să dansez ceva care nu este de domeniul imaginaţiei, ci un eveniment care s-a întâmplat în realitate şi tocmai de aceea este mai misterios şi te face să fii curios, să cauţi să afli ce s-a întâmplat.

Este genul de piesă pe care nu poţi să ştii cum o vei dansa pe scenă, cum va reacţiona publicul. În acelaşi timp, un balet ca Mayerling arată publicului că arta aceasta este dramatică, spune poveşti care nu înseamnă numai picioruşe gingaşe în poante. Mayerling reprezintă frumuseţea tristă al baletului. Pentru mine, nu este vorba de actorie, ci de a intra în pielea personajului şi de aceea îmi place faptul că acest balet se bazează pe ceva real, pot să mă documentez mult mai bine, există fotografii cu personajele reale din istorie", a spus Cojocaru.

Cât despre experienţa de pe scenă, ea spune că îi place faptul "că nu ştii niciodată cum va decurge totul pe scenă, fiindcă trebuie să reacţionezi pe loc, ar fi plictisitor atât pentru dansatori cât şi pentru public să vadă acelaşi lucru la fiecare spectacol. De aceea, îmi amintesc de fiecare dată de povestea reală şi încerc să fac din fiecare reprezentaţie ceva nou, ceva diferit. În momentul acesta, rolurile dramatice mă atrag cel mai mult".

În ceea ce priveşte artiştii invitaţi la Gală, Kobborg spune că pentru el, Gala nu este numai pentru spectatori, ci şi pentru balerinii din companie.

"Pe de o parte vreau ca acest eveniment să fie încântător pentru spectatori, este important pentru mine să arăt scene de balet care să placă la public, dar şi piese din balete pe care nu le-au mai văzut în programul obişnuit, dar şi ca dansatorii să lucreze la piese noi, care nu au mai fost dansate pe scena Operei Naţionale până acum. Gala a fost gândită ca o experienţă emoţionantă atât pentru public cât şi pentru dansatori. De asemenea, vin artişti de renume la Bucureşti şi îmi doresc ca publicul să se bucure  de prezenţa acestora pe scenă. Invitaţii de la gală sunt artişti pe care îi admir şi îi respect şi care au multe de dat", a spus Kobborg.

Istoria Mayerling

În noaptea de 30 ianuarie 1886, în castelul Mayerling a murit moştenitorul tronului Habsburgic, Prinţul Rudolf al Austriei, în împrejurări misterioase. Cauza morţii lui a rămas până în prezent neclaraficată, documentele existente în castel fiind distruse, iar cei prezenţi au fost obligaţi să păstreze tăcerea. Există numai o teorie nefundamentată că prinţul ar fi murit în urma unui duel american. O altă ipoteză presupune că prinţul era depresiv şi că, înainte de a se sinucide cu pistolul, şi-a omorât iubita, baronesa Maria von Vetsera, care avea 17 ani. Zita de Bourbon-Parma, ultima împărăteasă a Austriei, ar fi spus la sfârşitul vieţii sale (1983) că Rudolf şi Marie au fost asasinaţi din raţiuni politice.

Gala Internaţională de Balet

Miercuri, 28 ianuarie, ora 19.00

Invitaţi speciali:

Alina Cojocaru – invitat permanent în cadrul Operei Naţionale Bucureşti (Baletul Naţional Englez)

Iana Salenko (Baletul de Stat din Berlin)

Osiel Gouneo (Baletul Naţional Norvegian)

Marian Walter (Baletul de Stat din Berlin)

Artiştii Operei Naţionale Bucureşti:

Robert Enache, Bianca Fota, Sena Hidaka, Dawid Trzensimiech

Oana Babuşka, Bogdan Cănilă, Cristina Dijmaru, Shohei Horiuchi, Rin Okuno, Călin Rădulescu, Marina Minoiu, Mihaela Soare, Shuhei Yoshida

Barnaby Bishop, Akane Ichii, Cristian Preda, Bianca Stoicheciu

Liam Morris, Greta Niţă

şi

Johan Kobborg

Ansamblul şi Orchestra Operei Naţionale Bucureşti

Dirijor: Cristian Sandu (invitat)

Program:
Partea I

1.            Pas de deux din „Voices of Spring”, coregrafia: Sir Frederick Ashton, muzica: Johann Strauss-fiul - Greta Niţă, Barnaby Bishop

2.            Pas de deux din „La Sylphide”, coregrafia: August Bournonville, muzica: Herman Severin Løvenskiold - Oana Babuşka, Shohei Horiuchi

3.            Pas de deux din „Flăcările Parisului”, coregrafia: Vasili Vainonen, muzica: Boris Asafiev - Cristina Dijmaru, Marian Walter

4.            Pas de deux din „Romeo şi Julieta”, coregrafia: Johan Kobborg, muzica: Serghei Prokofiev - Bianca Fota, Dawid Trzensimiech

5.            Pas de deux din „Diana şi Acteon”, coregrafia: Marius Petipa, muzica: Riccardo Drigo - Iana Salenko, Osiel Gouneo

6.            „Les Lutins”, coregrafia: Johan Kobborg, muzica: Henryk Wieniawski, Antonio Bazzini - Cristian Preda, Shuhei Yoshida, Cristina Dijmaru; la vioară: Rafael Butaru, la pian: Ştefan Doniga

7.            Fragment din „Mayerling”, coregrafia: Kenneth MacMillan, muzica: Franz Liszt -  Alina Cojocaru, Johan Kobborg, Liam Morris

Partea a II-a

1.            Pas de deux din „Manon”, coregrafia: Kenneth MacMillan, muzica: Jules Massenet -  Bianca Fota, Dawid Trzensimiech

2.            Pas de trois din „Corsarul”, coregrafia Vasili Medvedev, adaptare după Marius Petipa, muzica: Riccardo Drigo - Sena Hidaka, Robert Enache, Shuhei Yoshida

3.            Pas de deux din „Rhapsody”, coregrafia: Sir Frederick Ashton, muzica: Serghei Rahmaninov - Bianca Stoicheciu, Bogdan Cănilă; la pian: Ştefan Doniga

4.            „Rose Adagio”, fragment din „Frumoasa din pădurea adormită”, coregrafia: Marius Petipa, muzica: Piotr Ilici Ceaikovski - Alina Cojocaru, Johan Kobborg, Dawid Trzensimiech, Shohei Horiuchi, Liam Morris

5.            Fragmente din „La Fille mal gardée”, coregrafia: Sir Frederick Ashton, muzica: Ferdinand Hérold, John Lanchbery  - Marina Minoiu, Robert Enache, Călin Rădulescu

şi Amy Lee Bale, Giordana Gallo, Raquel Gil-Bergstrom, Rebecca Haw, Monica Iamandi, Akane Ichii, Gina-Marie Leathem, Adina Manda, Fiona Cameron Martin, Rin Okuno, Nastazia Philippou, Mihaela Soare, Bianca Stoicheciu

6.            Fragmente din „Don Quijote”, coregrafia: Marius Petipa / Alexandr Gorski, muzica: Ludwig Minkus

Cristina Dijmaru, Bogdan Cănilă, Sena Hidaka, Marina Minoiu, Akane Ichii, Rin Okuno, Robert Enache, Mihaela Soare, Shuhei Yoshida, Bianca Fota

şi Nastazia Philippou, Fiona Martin, Raquel Gil, Amy Bale, Greta Nita, Giordana Gallo, Rebecca Haw, Monica Iamandi, Andreea Hosszu, Raluca Ciocoiu, Adina Manda, Gina-Marie Leathem