Goana după joburi, sport extrem în 2010

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Declinul economic va creşte şomajul şi va restrânge oferta de locuri de muncă. Piaţa se va dezgheţa abia la începutul lui 2012. Rata şomajului va ajunge de la 7% cât este acum la 10% în 2010, iar numărul şomerilor va depăşi 900.000 de persoane. România va avea abia în 2011 acelaşi număr de angajaţi ca în 2008.  

Şomajul va creşte cel puţin în prima jumătate a lui 2010, spun analiştii de pe piaţa muncii. Dacă până acum criza financiară a ocolit bugetarii, anul care vine între 70.000 şi 80.000 de persoane angajate la stat vor rămâne fără loc de muncă.

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a declarat că fiecare instituţie în parte va stabili numărul de concedieri în funcţie de bugetul care îi va fi alocat.
Disponibilizările nu se vor face dintr‑o dată, ci gradual, a adăugat oficialul. Alte aproape 100.000 de posturi libere din sistemul bugetar vor fi blocate. În aceste condiţii numărul total al şomerilor ar putea sări de 900.000 de persoane.

Şomaj maxim, la jumătatea lui 2010

„La presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), Executivul este silit să treacă la concedierea bugetarilor. Sunt convins că acest lucru se va face haotic, fără o stabilire a priorităţilor", a spus analistul economic Ilie Şerbănescu.

Cezar Corâci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România UGIR 1903, pariază pe un număr de sub un milion de şomeri în 2010. "În ianuarie vom ajunge la circa 800.000 de şomeri, iar punctul maxim va fi atins pe la mijlocul anului şi va fi sub un milion. În a doua jumătate a anului 2010 se vor relua angajările, probabil", spune Corâci.

Citând studii internaţionale, Cezar Corâci spune că piaţa muncii se va reface mai târziu. Astfel, statele europene vor ajunge să aibă acelaşi număr de salariaţi ca în anul de dinaintea crizei, cu o întârziere de cel puţin un an faţă de momentul când se va atinge la nivel global produsul brut de dinaintea crizei. În România, se va reveni la acelaşi număr de salariaţi ca şi în 2008 la sfârşitul anului 2011 şi începutul lui 2012, prognozează Corâci.

Analistul economic Liviu Voinea crede că în a doua parte a anului viitor ar putea avea loc o redresare timidă a pieţei muncii. Dar nu în sensul că se vor face angajări, ci vor fi stopate concedierile. „În prima parte a lui 2010 vor avea loc disponibilizări în rândul bugetarilor, deoarece sectorul privat a cam dat afară ce era de dat", a spus el.

Voinea declară că o prog­noză asupra redresării sectoarelor economice este greu de făcut. „Reveniri uşoare ar putea avea loc pe toate segmentele, cel mai devreme în a doua parte a anului. Sfera serviciilor ar putea fi prima care să facă angajări dacă se relansează consumul", a declarat analistul Liviu Voinea.

Semnele ieşirii din criză sunt departe

Eugen Preda, directorul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), afirmă că în lunile noiembrie şi decembrie 2009 angajatorii au anunţat disponibilizarea a 25.000 de noi şomeri, ceea ce înseamnă o creştere lunară moderată, cu 0,2 - 0,3%.

Preda a adăugat că ritmul acesta se va păstra şi în ianuarie şi în februarie. „Decembrie şi ianuarie sunt luni calme, nu se fac angajări, dar nici disponibilizări. În aceste condiţii ne vom încadra în previziunile mele anterioare şi nu vom depăşi o rată de 8% a şomajului şi nu ajungem la milionul de şomeri despre care s-a tot vorbit", declară Preda.

Directorul recunoaşte, pe de altă parte, că „România nu dă semne consistente că s-ar fi oprit din criză, iar şomajul va creşte şi-n 2010, dar cu rate lunare atenuate faţă de 2009. Ne aşteptăm, cu alte cuvinte, la o încetinire a şomajului". Preda este însă optimist, deoarece are încredere „în rezistenţa la criză a firmelor care au reuşit să supravieţuiască anul acesta".

Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), crede că situaţia de pe piaţa muncii s-ar putea îmbunătăţi după constituirea noului guvern. „Am speranţa că prin noile investiţii preconizate pentru 2010 va avea loc o redresare măcar în a doua jumătate a anului 2010", a explicat liderul CSDR.

100.000 de şomeri fără indemnizaţie

Marius Petcu, preşedintele CNSLR-Frăţia, speră ca lucrurile să nu fie chiar atât de negre precum le anunţă unii. „Dacă se vor face concedieri în sistemul bugetar, trebuie să vedem cum se vor decide. Cel puţin în sistemul sanitar este exclus să se întâmple aşa ceva, fiindcă avem deficit de personal", spune Marius Petcu, care este şi liderul Federaţiei Sanitas.

FMI estimează că rata şomajului, adică raportul dintre numărul de şomeri înregistraţi oficial şi populaţia activă a României, ar putea ajunge la 10% în 2010, de la 7% cât este acum. Aproape 100.000 de şomeri ar putea rămâne anul viitor fără indemnizaţie, dar şi fără posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă.

Estimări

Potrivit prognozelor FMI, rata şomajului în România ar urma să crească de la 7% cât este acum la 10% în 2010. Piaţa muncii îşi va reveni la un an după relansarea economică. România va reveni la acelaşi număr de salariaţi ca în 2008 abia la sfârşitul lui 2011 începutul lui 2012.

România nu dă semne consistente că s-ar fi oprit din criză, iar şomajul va creşte şi-n 2010, dar cu rate lunare atenuate faţă de 2009.
Eugen Preda
director ANOFM

Eugen Preda

În prima parte a lui 2010 vor avea loc disponibilizări în rândul bugetarilor, deoarece sectorul privat a cam dat afară ce era de dat.
Liviu Voinea
analist economic

Liviu Voinea

Radiografia şomajului în 2009

Criza financiară a lovit România în prima lună din 2009. Şomajul a crescut atunci cu 0,5% faţă de decembrie 2008. „O creştere explozivă", spune directorul ANOFM. În acea lună, 5.413 de angajaţi din domeniul construcţiilor au fost trimişi în şomaj ca urmare a crizei de pe piaţa imobiliară.

În februarie, a fost lovită din plin industria auto, care a disponibilizat aproape 2.000 de persoane. Concedierile din construcţii au coborât pe locul doi în topul şomajului, cu aproape 1.100 de oameni lăsaţi fără loc de muncă. Constructorii au revenit pe locul întâi în martie, când numărul disponibilizaţilor din acest domeniu a urcat la circa 2.600.

Au urmat două luni, aprilie şi mai, dominate de concedierile din confecţii, iar în iunie, impactul cel mai mare s-a resimţit în industria mobilei.

Romsilva n-a scăpat de restructurare

În iulie, cei mai mulţi disponibilizaţi au fost silvicultori - 990 de persoane. „S-a făcut o redimensionare a cantoanelor silvice, ca urmare a retrocedărilor către foştii proprietari", a declarat Valerian Solovăstru, directorul general al Romsilva. „Cam 70% din cei trimişi acasă au fost muncitori de la secţiile de întreţinere a drumurilor forestiere, dar şi silvicultori, şoferi, mecanici, ingineri şi pădurari", a adăugat directorul Romsilva.

Ziarele şi criza au făcut K.O. editurile

În august s-a prăbuşit industria hârtiei şi a producţiei de hârtie. 560 de persoane au fost trimise în şomaj. Lucia Ovezea, preşedinta Patronatului Cărţii, spune c-a fost vorba de o combinaţie distrugătoare. „Mai întâi, vara este întotdeauna un sezon slab pentru vânzarea de carte, fără să ducă la concedieri, însă", descrie Ovezea momentul în care a lovit criza. „Acestei situaţii i s-a mai adăugat un fenomen deja existent care a făcut să ajungem la disponibilizări: vânzarea de cărţi la pachet cu ziarele", explică ea.

Fabricile de pantofi n-au comenzi pentru 2010

În septembrie, în topul şomerilor au condus cei din industria prelucrării pielii, cu 1.235 de disponibilizaţi. Doru Mladin, preşedintele unei organizaţii patronale din industria de profil, este convins că "prăbuşirea pieţei mondiale, în special pe partea de încălţăminte, este răspunzătoare de falimentele din România".

"Noi lucrăm în sistem lohn şi când a căzut consumul afară noi am ajuns victime", spune Mladin. El adaugă că fabricile de încălţăminte româneşti au supravieţuit în 2009 cu ajutorul comenzilor încheiate anul trecut. Însă în 2010 se anunţă dezastru.

Poker Guvern - cazinouri

Luna octombrie a închis cazinouri şi săli de jocuri, industrie ce a ajuns pentru prima dată pe locul fruntaş al topului disponibilizărilor.

Nevoia disperată de bani a determinat cabinetul Boc să crească taxele din industria jocurilor de noroc. La sfârşitul lunii iunie a apărut OUG 77/2009 care mărea taxele de licenţiere şi autorizare. Taxele anuale aferente acestor jocuri au crescut şi ele la 25.000 lei în cazul fiecărui joc de tipul slot-machine, şi la 250.000 pentru fiecare masă de joc din cazinourile bucureştene.

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite