Imperiul Băhăian, clădit pe un maidan / Băhăian şi complicii săi rămân în arest-UPDATE
0Firmele-fantomă din reţeaua condusă de Sergiu Băhăian aveau indicată adresa pe un teren viran: strada Meşterul Manole nr. 89 din Constanţa. Reţeaua de escroci condusă de Băhăian cumpăra firme vechi, cu activitate promiţătoare, care erau apoi transformate în „fantome“.
UPDATE 14.58 - Băhăian şi complicii săi rămân în arest -
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins, vineri, recursul omului de afaceri Sergiu Băhăian la decizia prin care acesta fost arestat preventiv pentru 29 de zile pentru că ar fi comandat omorârea a patru persoane.
Valentin Şlepac, locotenentul lui Sergiu Băhăian şi unul dintre principalii suspecţi de uciderea a patru dintre membrii reţelei, coordona o suveică de firme-fantomă în Dobrogea. Pentru a nu trezi vigilenţa Poliţiei, mafioţii au pus la cale un sistem ingenios: nu înfiinţau firme, ci achiziţionau societăţi existente pe care le trecea pe numele lui Şlepac sau pe cele ale victimelor. Citiţi şi cum îţi racola Băhăianu angajaţii
Maidan botezat fictiv centru comercial
Grosul afacerilor din grupul Băhăian era deţinut de Valentin Şlepac. Acesta era asociat şi administrator, împreună cu o altă persoană sau cu soţia sa, la opt societăţi comerciale, dintre care cinci - SC Great Wall GWFR SRL, SC Geany Pub Bar & Restaurant SRL, SC Santorios Pub & Restaurant SRL, SC Embossed Star Soil SRL şi SC Bia Sim Trans SRL - au sediul social declarat pe strada Meşterul Manole nr. 89, din cartierul constănţean KM 5.
Alte opt societăţi la care patron era Emilian Leonte, victima ucisă cu lovituri de ciocan şi aruncată în canal, îşi aveau sediul la aceeaşi adresă.
De asemenea, două firme deţinute de două dintre victime, Georgia Plus patronată de Ion Ulezu şi Transrom Prest administrată de Petrică Captalan, figurează pe aceeaşi stradă. Practic, un singur loc era înregistrat drept sediu şi punct de lucru pentru 15 societăţi comerciale.
Un timişorean a fost ÎNGROPAT DE VIU după ce s-a cuplat la afacerea lui Sergiu Băhăianu
Şi-au lichidat afacerile de urgenţă
La adresa respectivă, situată aproape de ieşirea din Constanţa, nu se află decât un teren viran, înconjurat de un gard de sârmă, şi un magazin tip sătesc, acum închis. Vecinii habar nu au că indivizii din grupul vesel cu care se salutau prieteneşte şi de la care cumpărau materiale de construcţii sunt acum fie morţi, fie arestaţi.
„Nu mai este nimic aici de doi ani. Acum doi ani, în vara lui 2007, era un magazin de materiale de construcţii, de scule, faianţă. Veneau pe aici în weekend, făceau grătare. Erau mai mulţi. Ne împrumutau diverse. Cum să fie criminali!?", s-a mirat Constantin Iordache, vecin uşă în uşă cu magazinul în care funcţionau, pe hârtie, cele 15 firme.
„Veneau, plecau. Erau mulţi, nu îi cunoşteam după nume. După poreclă, după prenume poate. Hai noroc şi pa! Unii veneau, unii plecau. Într-o bună zi au încărcat tot ce aveau pe aici în dube şi au plecat", relatează bărbatul. Acum, spune el, face legătura între cele descoperite şi un incident care i s-a părut dubios la vremea aceea.
„Cel care se ocupa de magazin a murit. La câteva luni după ce au vândut tot, am auzit că administratorul magazinului a murit în accident de maşină. Nu mai ştiu cum îl chema. Era vară, el nu obişnuia să bea. Poate l-au drogat", îşi dă cu părerea vecinul.
Un hunedorean, posibilă victimă a locotenenţilor mafiotului Sergiu Băhăianu
Mortul şi asasinul s-au întâlnit la piaţă
Alte două societăţi comerciale funcţionau într-un aşa-numit spaţiu comercial din piaţa constănţeană Abator. SC Mexicanu Com Multimed Express SRL (cu asociaţi Valentin Şlepac şi Nicolae Mârşu) şi SC Guardian Constant Consult SRL (cu asociaţi Ion Bojin şi răposatul Emilian Leonte) au ca sediu declarat strada Mangaliei, Abator, spaţiul comercial 4 din Constanţa.
La faţa locului însă, lucrurile stau cu totul altfel: piaţa este de mult desfiinţată şi înlocuită de magazine, iar singurul spaţiu comercial este o tarabă de fructe. De altfel, conform datelor Gărzii Financiare Constanţa, firma lui Şlepac, Mexicanu, nu a funcţionat niciodată la sediul declarat din piaţă. Se ştia că este firmă-fantomă; procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa primiseră o sesizare penală de la Gardă încă din noiembrie 2008.
Situaţia este aceeaşi şi la firma mortului Leonte: procurorii fuseseră sesizaţi în decembrie 2008 că este vorba de o firmă-fantomă.
Cumpăr firmă cinstită pentru acte criminale
În judeţele Constanţa şi Tulcea, membrii grupării - asasini şi victime - deţineau 30 de societăţi comerciale. „Dintre cele 29 de firme, pentru 20 dintre acestea comisarii Gărzii Financiare au întocmit sesizări penale", a declarat comisar-şef al Gărzii Financiare Constanţa, Cristian Radu. Acestea fuseseră căutate, verificate, inventariate şi se descoperise că funcţionează fictiv. Nimeni nu a făcut însă legătura între ele până acum, când s-a dovedit că de aceste activităţi ilicite se leagă patru crime.
După ce a studiat toate informaţiile legate de „cartelul firmelor", comisarul-şef al Gărzii Financiare a reuşit să creioneze un mod de operare al reţelei Băhăian. „E destul de limpede. Există persoane care fie doresc să plece din ţară, fie nu mai vor să aibă de-a face cu afacerile şi atunci îşi vând firmele. Sunt pline ziarele de anunţuri din partea celor care cedează societăţi fără probleme, cu rulaj, fără datorii, contra unor sume gen 1.000 de euro. E mai uşor decât să înfiinţezi una de la capăt", a arătat Cristian Radu.
Practic, din cele 30 de firme, nici una nu a fost înfiinţată pe numele lui Şlepac sau ale victimelor: toate au fost cumpărate. O parte fuseseră verificate de Garda Financiară, înainte de a ajunge în portofoliul lui Băhăian&Co. Când s-au dus să le verifice a doua sau a treia oară, comisarii au descoperit că societăţile nu mai există la sediile anterioare sau că nu au mai depus bilanţuri contabile. Din datele oficiale, majoritatea au intrat în administrarea reţelei în perioada 2007 - 2008. Şi atunci au ieşit din circuitul comercial legal, fiind folosite doar ca fabrici pentru emiterea de file cec sau facturi false.
Un exemplu în acest sens este cel al SC European Company Control SRL. Firma este veche. A fost înfiinţată în anul 1997 şi a funcţionat foarte bine, realizând chiar şi un profit destul de însemnat: 700.000 lei noi, cifra de afaceri fiind de 1.000.000 lei. Ultima dată a fost verificată în anul 2004, când avea sediul pe strada Mihai Viteazul din centrul Constanţei. Acum a ajuns pe lista neagră a firmelor-fantomă şi figurează cu sediul pe aceeaşi stradă, Meşterul Manole nr. 89.
Constanţa: Asasinatele mafiei Băhăian / Ulezu şi Şlepac dădeau ţeapă după ţeapă
Treceau de verificări
Grupul evazionist al lui Băhăian prefera preluarea pentru că în acest fel puteau să-i înşele mult mai uşor pe reprezentanţii unor societăţi comerciale mai suspicioşi, care puteau face verificări.
Abia după trimiterea mărfii aflau că avuseseră de-a face cu „fantome". Aşa a fost în cazul SC Transrom Prest SRL, care a cumpărat autovehicule în leasing în valoare de 600.000 euro. Furnizorul nu a văzut banii nici până în ziua de astăzi. Dacă a verificat firma de unde urma să ia ţeapa, nimic nu i-ar fi dat de bănuit: societatea a fost înfiinţată în 2005 şi avea sediul pe strada Bucureşti, într-o zonă destul de bună.
Nu a avut niciodată probleme sau datorii la stat până în 2008, când comisarii Gărzii Financiare au trimis sesizare penală către Parchet semnalând că este firmă-fantomă.
De ce preferau firme vechi
În momentul în care furnizorii de bună-credinţă făceau o verificare, înainte de a trimite marfa, aflau că aceia care le comandau sunt reprezentanţii unor societăţi funcţionale de mai mult de zece ani, cu cifră de afaceri şi profit. Prin urmare, se lăsau înşelaţi de spoiala de succes în afaceri şi acceptau plata cu file cec.
Mafiotul Sergiu Băhăian avea interzis să facă afaceri
Magistraţii care, în anul 2000, l-au condamnat pe Sergiu Băhăian în dosarul „Sabina Product" au decis ca acestuia să i se interzică „exercitarea oricăror activităţi economice de natura celor care au servit la săvârşirea faptelor".
El a fost condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare şi a executat doar 20 de luni. Aproximativ 6.000 de persoane au fost păgubite în dosarul Sabina Product, zeci de acte contabile au fost falsificate, iar prejudiciul a fost calculat, în anul 1995, la 10,5 milioane de dolari, 2,8 milioane de mărci germane şi 14,5 miliarde de lei vechi.
Afaceri de tip „suveică"
Păgubiţii lui Sergiu Băhăian nu şi-au recuperat nici până în ziua de astăzi banii investiţi. Sergiu Băhăian şi-a denumit firma după numele fiicei sale, Sabina, şi a înregistrat afacerea la Registrul Comerţului în 1992.
Obiectul de activitate era multiplu: producerea-desfacerea de obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă şi servicii diverse pentru populaţie. După doi ani de activitate a conceput un sistem de tip „suveică" de atragere a unor „asociaţi" care investeau bani în societate şi primeau dobânzi anuale de 240%.
Mii de investitori au fost atraşi de câştigul facil şi au investit sume imense în valută sau în lei. Societatea a funcţionat până în 1995, când oamenii legii au descoperit că firma nu avea nici măcar contabili autorizaţi, nu exista o evidenţă a asocierilor sau a veniturilor şi a cheltuielilor făcute. Foarte multe operaţiuni au fost făcute în valută, banii fiind schimbaţi „la negru", deoarece societatea nu era autorizată pentru operaţiuni de schimb valutar.
Pentru a acoperi falimentul, în anul 1994, Sergiu Băhăian a falsificat evidenţele contabile şi a făcut societatea profitabilă pe hârtie, contractând credite la mai multe bănci. Atunci când investitorii şi-au cerut banii şi investiţiile, Sergiu Băhăian a fugit din ţară. În conturile „Sabinei Product", poliţiştii au mai găsit 1.000 de lei (10 milioane de lei vechi).
Sergiu Băhăian este acuzat de fraudă de două milioane de euro în urma unor operaţiuni comerciale ilicite, emiţând file cec sau bilete la ordin fără acoperire în numele unor societăţi fictive.
Pedepse blânde
Potrivit Codului Penal în vigoare, el riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
În viitorul Cod Penal, pedepsei pentru asemenea fapte i s-a redus maximul de la 20 de ani de ani la doar 5 ani de închisoare. Odată cu intrarea în vigoare a Codului, Băhăian va putea beneficia de legea penală cea mai favorabilă.
Acest gen de infracţiuni intră şi sub incidenţa unei alte legi, vechi de aproape 70 de ani şi neabrogate, Legea asupra cecului, unde pedeapsa este de amendă sau condamnare între şase luni şi un an de închisoare.(Liliana Năstase,Ionel Stoica)
Se încarcă comentariile...
