Vise la solduri

Guvernul a hotărât ieri ca 27 de substanţe şi 9 plante etnobotanice să nu mai poată comercializate

Comercianţii susţin că au găsit soluţii pentru a-şi continua afacerile, chiar dacă Guvernul le-a interzis de ieri să mai vândă plante halucinogene. Vânzătorii din magazinele de vise au spus că vor scoate marfa la promoţie, după care vor aduce alte ierburi halucinogene cu denumiri diferite faţă de cele din lege.

Guvernul a hotărât ieri ca 27 de substanţe şi 9 plante etnobotanice cu efect halucinogen să nu mai poată fi deţinute şi comercializate. Actul normativ specifică plantele şi substanţele a căror cultivare, fabricare, punere în vânzare, distribuire, cumpărare şi deţinere fără drept constituie de acum infracţiune.

Printre plantele interzise se numără salvia divinorum, ciupercile psilocibe, care produc halucinaţii, ketamina şi mefedrona sau sarea de baie, care creează dependenţă. Comercianţii au la dispoziţie două săptămâni pentru a-şi distruge marfa.

Inventar la stocuri

O parte dintre patronii de weed shopuri din capitala Moldovei speră să-şi salveze în ultimul moment investiţiile. Aceştia sunt dispuşi să adopte tacticile folosite de orice magazin atunci când vrea să-şi lichideze stocul de marfă: O variantă, şi cea mai sigură, este scoaterea unor promoţii la fel ca la magazinele mari.

„Voi face promoţii până când voi scăpa de toată marfa", a spus Paul, unul dintre patronii ieşeni de weed shopuri. Alţii cred că, dacă această metodă nu va da roade în cele zece zile pe care le au la dispoziţie pentru a-şi curăţa magazinele, vor ajunge să-şi vândă marfa pe sub mână.

„Aşa cred că va proceda toată lumea. O să vândă toţi pe piaţa neagră şi se va face trafic la fel ca şi cu drogurile de risc deja cunoscute", a precizat şi Andrei, un alt întreprinzător de vise cu ierburi etnobotanice. George Tararache este proprietarul a trei dintre cele 41 de magazine „de vise" din judeţul Constanţa. 

Patronul magazinului Spice făcea ieri inventarul la preparate, număra produsele bucată cu bucată, toate acestea în prezenţa unui poliţist care supraveghea operaţiunea.

„Ar trebui să interzică şi magazinele de cuţite, ca să nu se vândă arme albe criminalilor în serie. Noi specificăm clar în instrucţiuni că substanţa respectivă nu este pentru consum uman. Nu putem merge să supraveghem clienţii să vedem ce fac cu produsul", a declarat el. Chiar dacă pierde bani, patronul a arătat că nu se va opune confiscării mărfii care, la momentul achiziţionării, era legală.

Ierburile halucinogene produc dependenţă

Medicii avertizează că efectele produse de aceste substanţe sunt similare cu cele produse de droguri, având efect direct asupra creierului. Ele creează stări de confuzie, pierderea identităţii, halucinaţii, diminuarea atenţiei, efecte adverse cum ar fi puternice dureri de cap, combinate cu atacuri severe de panică.

„Ierburile etnobotanice produc dependenţă. Aceste ierburi sunt un amestec de substanţe toxice care poate fi foarte periculos pentru sănătatea consumatorului", a declarat Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor.

În ceea ce priveşte sancţiunile prevăzute, cultivarea, producerea şi vânzarea drogurilor de risc se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 15 ani, iar în cazul drogurilor de mare risc pedepsele variază de la 10 la 20 de ani.

Cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu fără drept se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la doi ani sau cu amendă, iar în cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa este închisoare de la 2 la 5 ani. Cu toate acestea, specialiştii sunt de părere că persoanele care comercializează astfel de plante vor găsi o modalitate să nu întrerupă comerţul.

„Problema e alta, e posibil ca aceşti comercianţi să aducă în ţară alte plante cu efect halucinogen, dar care nu sunt incluse pe lista cu ierburi interzise", este de părere Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor.

Au mai contribuit George Cojocaru şi Antonia Maer

Peste 1.000 de tineri au fost afectaţi

Potrivit autorităţilor, peste 1.000 de persoane au solicitat asistenţă, în 2009, după ce au consumat astfel de plante. La începutul anului 2009 funcţionau 18 magazine care comercializau produsele interzise acum prin lege, iar la sfârşitul lui august numărul lor s-a ridicat la 121. Din august, numărul magazinelor s-a triplet.