Legea prepay cu buletinul: ineficienţa a scos legea din alte ţări care au adoptat-o
0
Mâine, la ora 15.00, Adevărul organizează o dezbatere la Adevărul Live despre două propuneri de lege controversate: WiFi cu buletinul şi cartele prepay cu buletinul. În avanpremiera dezbaterii, vă aducem un studiu despre introducerea acestor reglementări.
În noiembrie 2013, GSMA a realizat un studiu privind impactul introducerii reglementărilor asupra cartelelor prepay la nivel mondial, cu avantaje şi dezavantaje. Marea Britanie, Cehia, România şi Noua Zeelandă tatonează înregistrarea lor. Dar, datele din unele zone nu sună atât de bine pe cât am crede. În Mexic măsura a intrat în vigoare în 2009 şi a fost retrasă trei ani mai târziu, după ce a arătat că nu a prevenit în vreun fel violenţa, criminalitatea şi nu a ajutat la condamnarea infractorilor.
77% din cartelele SIM la nivel mondial sunt prepay. Acest lucru a dus şi la popularizarea tehnologiei şi comunicaţiilor. În zonele sărace, cum ar fi Africa, prepay-ul înseamnă 95% din totalul cartelelor. Primele reglementări au apărut în Brazilia, Germania şi Elveţia, în 2003. La nivelul lui iulie 2013, 80 de ţări la nivel mondial au introdus reglementări pentru aceste comunicaţii.
Impactul negativ al înregistrării SIM-urilor prepay
Studiul GSMA identifică mai multe elemente negative ale înregistrării utilizatorilor de prepay.
În primul rând, mulţi clienţi au rămas fără conexiune pentru că nu şi-au oferit datele la timp. Mulţi oameni din zonele defavorizate se bazează pe cartele preplătite pentru a comunica. Dacă nu au auzit de aceste măsuri, ei rămân fără capacitatea de a comunica.
Despre ce fel de oameni vorbeşte studiul? Persoane fără adăpost, persoane cu probleme fizice, care nu se pot deplasa, cei cu probleme de auz sau de vedere şi cei care nu vor să-şi dea datele. În Rwanda, 485.000 de SIM-uri au fost dezactivate pentru că utilizatorii nu s-au înregistrat.
De asemenea, în multe ţări clienţii puteau să cumpere cartele doar de la sediul operatorilor sau alte magazine. Distribuţia SIM-urilor nu a mai fost atât de mare ca acum şi măsura a restricţionat capacitatea oamenilor de a-şi cumpăra cartele.
Mai important decât atât, a apărut o piaţă neagră a cartelelor SIM. Infractorii au folosit în multe ţări cartele SIM neînregistrate, cumpărate din ţări care nu au reglementări. În Mexic, aceste cartele se numesc “cartele pirat”.
Pentru operatori, creşte responsabilitatea faţă de datele clienţilor. În unele ţări nu au fost luate măsuri pentru ca acestea să fie protejate. În legea românească, operatorii au obligativitatea de a reţine datele timp de şase luni. Dar operatorii de la nivel mondial au avut dificultăţi şi în a-şi antrena oamenii. Astfel, echipele au fost învăţate să ajute clienţii să-şi înregistreze cartelele, operatorii au făcut campanii de awareness pentru a le spune clienţilor că trebuie să-şi dea datele şi au fost responsabili de o cantitate mai mare de date.
Studiul GSMA
GSMA White Paper Mandatory Registration of Prepaid SIM Users 32pgWEBv3
Ce s-a întâmplat în Mexic?
Măsurile de reglementare au apărut în Mexic în 2009, dar au fost scoase trei ani mai târziu. Statisticile au arătat că în trei ani au crescut cu 40% telefoanele de ameninţare sau şantaj. De asemenea, răpirile au crescut cu 8% între 2009 şi 2010.
Un alt lucru esenţial, care este menţionat şi de parlamentarii români, este prezumţia că infractorii cumpără SIM-uri singuri. Sau că infractorii vor cumpăra SIM-uri în nume propriu. Studiul GSMA arată că asemenea măsuri pot duce la acuzarea greşită a unor oameni nevinovaţi. În plus, operatorii nu au capacitatea de a verifica veridicitatea datelor oferite de oameni.
Argumentele lui Sebastian Ghiţă
„Este un proiect absolut necesar atât pentru securitatea naţională şi pentru siguranţa cetăţenilor, cât şi pentru lupta cu marile reţele de corupţie şi evaziune. Acest proiect este unul modern şi ţine cont de realităţile în care trăim astăzi“, a declarat Ghiţă.
El susţine că proiectul nu afectează intimitatea utilizatorilor de cartele preplătite.
„Ar fi aberant ca acest proiect să fie considerat un atac la intimitatea persoanelor, în condiţiile în care utilizatorilor de abonamente telefonice le sunt preluate astfel de informaţii de ani de zile. Singura zonă rămasă expusă, fără niciun control din partea statului, era cea a cartelelor neplătite – de aceea este bine că şi în România s-a intrat în această normalitate“, a mai spus el.
Potrivit proiectului, persoanele care deţin o cartelă preplătită trebuie să se înregistreze la operatorul de telefonie cu un act de identitate, într-un interval de şase luni de la momentul intrării în vigoare a legii. În caz contrar, nu vor mai putea utiliza cartela respectivă. De asemenea, cei care doresc să achiziţioneze cartela preplătită trebuie să prezinte un act de identitate.
Impactul pozitiv al înregistrării
Dar există şi elemente pozitive, potrivit studiului GSMA. În primul rând, accesul mai uşor la servicii de eguvernare. Astfel, utilizatorii pot să-şi verifice identitatea folosind doar telefonul mobil. În Egipt s-a introdus un sistem de vot mobil care era uşor de folosit.
Un alt impact pozitiv îl reprezintă implicarea populaţiei în servicii de m-commerce. În Finlanda înregistrarea nu este obligatorie, dar TeliaSonera, DNA şi Elisa oferă această posibilitate pentru a accesa servicii de la terţi, inclusiv retaileri, bănci şi Guvern. În plus, în Finlanda există şi semnături mobile, iar acestea sunt acceptate indiferent de operator.
[<a href="//storify.com/vladandriescu3/prepay" target="_blank">View the story "Prepay" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
