traditional - ultimele știri

Ionela van Rees- Zota, de la Centrul Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg, a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că brâul românesc, la care au lucrat români din toată lumea, alături de comunitatea din Nürnberg, a intrat de două ori în Cartea Recordurilor.

Autorităţile, începând de la vârful Executivului şi până la cele teritorial-administrative au intrat în alertă, convocând şedinţe de urgenţă, constituind celule de criză pentru monitorizarea caniculei la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urg...

Romii din Călăraşi sunt aşteptaţi duminică seară, 26 iunie, începând cu ora 19.00, la Oborul din oraş, pentru o distracţie pe cinste. „Asumă-ţi identitatea, Fii mândru că eşti rom” se numeşte proiectul prin care cei din etnia romă sunt îndemnaţi să n...

Asociaţia Ţinutul Zimbrului din Neamţ organizează o nouă manifestare din seria celor intitulate EcoBrunch, locul ales fiind într-o zonă de un pitoresc aparte.

Deliciile alese, bunul gust şi umor se întâlnesc la Băcănie pe platou. O iniţiativă unică în Capitala Moldovei, care îi încântă atât pe producători, cât şi pe comedianţi.

În zona Moldovei, o prăjitură vestită era preparată doar în perioada Crăciunului, chiar şi gurmandul Ion Creangă pomenind-o în scrierile sale

În satele din Moldova, gospodinele continuă să păstreze cu sfinţenie, de Crăciun, o reţetă veche din moşi-strămoşi. Este vorba despre turte sau scutecele Domnului, o delicioasă prăjitură care se mănâncă şi se dă de pomană doar în Ajunul Crăciunului.

Platoul de la Curtea Domnească şi Turnul voievodului Ştefan va găzdui o manifestare în ton cu toamna, ea fiind intitulată Târgul Produs în Neamţ

O familie de tineri din oraşul Mărăşeşti produce pâine după o reţetă unui brutar celebru pe vremuri, frământată manual în covată, fără aditivi, coaptă în cuptor cu lemne de fag.

Este printre puţinii artişti populari creatori de măşti tradiţionale din România, din lemn şi piele. Materia primă, respectiv pielea de oaie, şi-o procură de la localnicii din satul său.

Marcel Codreanu se afla pe terasa unui motel din oraşul Mărăşeşti când a fost lovit violent de roata camionului aflat în mers, care era plin cu balast.

Cel mai periculos efect al exceselor alimentare în perioada sărbătorilor îl reprezintă scăderea reacţiei imunologice în faţa infecţiilor, inclusiv a SARS-CoV-2, spune cel mai respectat nutriţionist din România, profesorul Nicolae Hâncu. Medicul ne în...

Criza COVID-19, care s-a suprapus peste epidemia de pestă porcină africană, a afectat mult şi sectorul de creştere a animalelor. Cum mai putem cumpăra şi sacrifica porcul pentru Crăciun, conform normelor sanitar-veterinare.

Comercianţii care vând tradiţional în pieţe aşteaptă şi ei cu nerăbdare redeschiderea, anunţată pentru weekendul cu alegeri. Câteva zeci de cumpărători şi-au rezervat bradul şi-l vor lua în ziua de salariu.

Lucian Laurus are 27 de ani şi locuieşte în oraşul Milişăuţi, din judeţul Suceava, cunoscut în întreaga ţară pentru hărnicia localnicilor care cultivă legume şi prepară murături pe care ulterior le vând în ţară şi în străinătate....

Botoşaniul a reuşit să omologheze cele mai noi produse tradiţionale - „Deliciul Mihaelei“. Aparent par mai degrabă desprinse din cultura aristocraţiei franceze fiind vorba de sirop de trandafiri şi oţet de trandafiri. Reţetele sunt însă tradiţionale ...

Vărărirul a fost, vreme de secole, una dintre principalele îndeletniciri ale muntenilor, însă astăzi e pe cale de dispariţie. Puţini bătrâni îi mai ştiu tainele, iar tinerii îşi croiesc destinele departe de lumea satului tradiţional, spunea un bătrân...

Două celebre mezeluri româneşti au fost incluse în primele zece cele mai apreciate salamuri din lume, de către un site cu specific culinar. Este vorba despre Salamul de Sibiu şi Babicul de Buzău, produse tradiţionale protejate în Uniunea Europeană.

Neamţul, date fiind particularităţile geografice: cu multe zone de şes şi de munte, a fost un ţinut în care meşteşugurile tradiţionale au fost principalele ocupaţii prin care localnicii îşi câştigau pâinea. Unul dintre ele, astăzi pe cale de dispariţ...

Echipamentele de protecţie îndeplinesc standardele medicale. De asemenea, slujitoarele Domnului vor oferi persoanelor aflate în carantină sau în izolare pachete cu produse tradiţionale făcute în bucătăriile mănăstirilor.

Jântuitul se obţine din zerul rămas după ce se face brânza, având în el mici bucăţele de urdă. Reţeta de preparare a unei ciorbe este extrem de simplă.

Măsura vine în contextul epidemiei de coronavirus. Arhiepiscopia Dunării de Jos, împreună cu parohiile din judeţele Galaţi şi Brăila, a alocat pentru cumpărarea produselor de igienă care să fie distribuite persoanelor nevoiaşe suma de 140.000 de lei.

Rombul, forma pe care Constantin Brâncuşi a ales-o pentru ”mărgelele” din componenţa Coloanei infinitului, provine din vechea artă populară, potrivit etnologilor. Spirala care formează o succesiune de romburi este un motiv aproape nelipsit din ţesătu...

Turnurile puternic evidenţiate, lucarna, acoperişul mare, în patru ape cu învelitoare din şindrilă, cerdacul sau prispa, elemente apotropaice sau de inspiraţie religioasă pe care le regăsim în decoraţiunile exterioare sunt doar o parte dintre element...

O afacere cu produse alimentare tradiţionale din Apuseni se dovedeşte profitabilă pentru iniţiatori. ”Cămara Moţului” a ajuns în doar doi ani la vânzări de peste 100.000 de lei.

În comuna botoşăneană Pomârla este aplicat cu succes din 2015 conceptul de economie socială. Primăria a înfiinţat prin fonduri europene două firme, unde primesc loc de muncă sătenii fără venituri, orfanii sau mamele singure.

De anul trecut, pe data de 10 octombrie în ţara noastră se sărbătoreşte Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Andra (32 de ani) a susţinut trei concerte sold-out dedicate Centenarului la Sala Palatului, unde spectatorii au avut parte de momente emoţionante. Unul dintre cele mai frumoase a fost omagiul pe care cântăreaţa i l-a adus Mariei Tănase.

Brânza Manchengo, născută în Spania (în regiunea La Macha, zonă celebră pentru personajul Don Quijote), are o soră în inima Ardealului. În spatele acestui proiect se află un grup de oieri din satul Ardan (judeţul Bistriţa-Năsăud). Începând de anul ac...

Costumul popular din zona Năsăudului poate fi admirat zilele acesta tocmai în Arizona, Statele Unite ale Americii. În primele două zile ale evenimentului, mai bine de 1.000 de americani au vizitat spaţiul unde a fost amenajată o Transilvania în minia...

„Tradiţionalismele“ prost înţelese de la părinţi, lipsa de comunicare şi traumele copilăriei sunt doar câteva dintre provocările cărora un cuplu trebuie să le facă faţă în România secolului XXI. Specialiştii spun că o relaţie de cuplu deficitară se p...

Într-un sat din Bistriţa-Năsăud, în casa unui pictor se reînvie un obicei nelipsit din toate zonele ţării acum 100 de ani. Este vorba despre şezătorile, unde tinerele învăţau să croşeteze, să tricoteze şi să brodeze, dar aveau şi prilejul să socializ...

Gospodinele care sunt în pană de idei pentru masa de prânz pot încerca reţeta propusă de un maestru bucătar preocupat de promovarea tradiţiilor culinare din zona Sălajului.

Ioana Hangan Pudilic le demonstrează turiştilor care ajung pe Valea Bârgăului cum se făcea pâine acum un secol, folosind tehnicile şi ingredientele pe care le folosea şi bunica sa.

Coji de nucă, flori, scoarţă răzuită de pe crengi, pieliţa de la prune erau ingrediente folosite acum 150 de ani de femei pentru a da culoare ţesăturilor. Procesul era extrem de anevoios, nu doar pentru că necesita recoltarea unei cantităţi însemnate...

România se remarcă printr-o varietate extraordinară de costume populare, fiind una dintre puţinele ţări unde unii oameni din zona rurală încă mai poartă piese ale portului tradiţional nu numai la sărbătoare, ci şi la lucru.

Dacă în zilele noastre nunţile fără clasicele rochii de mireasă sunt de neconceput, acum un secol sau chiar 50 de ani, mirii purtau costume tradiţionale, confecţionate chiar de ei. Sălile de nunţi nu existau nici ele, petrecerea fiind organizată acas...

Mărţişoare făcute de meşteşugari, artizani şi artişti plastici din întreaga Transilvanie vor fi expuse din 24 februarie în curtea Muzeului Etnografic din Cluj.

Cum reuşeau să se încălzească românii acum un secol sau chiar jumătate de secol? Ei bine, îşi făceau un pat pe sobă. Privilegiaţii care aveau parte de acest pat călduros erau în special copiii şi bătrânii.

În judeţul Vrancea, la jumătatea drumului dintre Focşani şi Râmnicu Sărat, în comuna Dumbrăveni, funcţionează nu de mult timp o carmangerie desprinsă parcă din alte vremuri, cu o poveste pe cinste.

Expoziţia se deschide miercuri, 14 septembrie 2016, de la ora 14,00 şi este găzduită de sediu central al Muzeului de Istorie din Galaţi (strada Domnească nr.25).

1,3 miliarde de euro fonduri europene stau la dispoziţia autorităţilor şi a localnicilor din Delta Dunării şi din câteva zone din Constanţa petru proiecte de dezvoltare. Din păcate, oamenii din deltă au ridicat mai multe probleme care stau în faţa ac...

Ascuns într-o „găleată” din lemn închisă stă un iaurt cremos şi gros care ia naştere în vârf de munte de sute de ani. Este laptele acru în bărbânţă, delicatesa care se mai face doar la stânele din munte, dar care ajunge la sărbători să gâdile şi papi...

În spaţiul occidental, mişcările de eliberare şi emancipare a femeilor au fost asociate uneori cu strategia „dress less“, un fel de „dezvăluie-ţi trupul cât mai mult”;

Musacaua este pentru greci ceea ce este lasagna pentru italieni. Este acel preparat pe care trebuie să-l încerci de mai multe ori în viaţă. Această musaca preparată după o reţetă tradiţională grecească este făcută din straturi de vinete cu carne de v...

Familia Hangan trăieşte de decenii bune în centrul istoric al Bistriţei. Ce deosebeşte căsuţa cu sinci camere de toate celelalte din zonă este „decorul”. Aceasta a fost transformată de către proprietari într-un adevărat muzeu etnografic, unde îi poft...

Începem această incursiune mondială printre preparatele tradiţionale din carne de oaie cu a preciza că aceasta nu este o carne prea des întâlnită în bucătăria românească. Dar şi atunci când este folosită, chiar şi împrumutând unele reţete ale arabilo...

Ne-a bucurat iernile copilăriei când îl mâncam proaspăt ieşit din cuptor cu o cană de lapte. Sau când îl înmuiam în aceeaşi cană cu lapte când se mai usca dar era la fel de bun ca atunci când ieşea aburind din cuptorul bunicii. Cozonacul tradiţional ...

Din 2007, în comuna gălăţeană Suhurlui s-a inaugurat un muzeu care oferă vizitatorilor şansa de a-şi aminti sau de a afla specificul gospodăriei ţărăneşti. Casa Rurală „Ioan Avram Dunăreanu” din Suhurlui a devenit o filială a Muzeului de Istorie din ...

Câteva tinere arădence duc tradiţia şi obiceiurile poporului român mai departe prin participarea la diferite evenimente îmbrăcate în costume speciale. Mai exact, vorbim despre ursitoarele tradiţioanale inspirate după tradiţia ielelor, costumate în po...

Înăcreala, diresala, ursul sau dodocul erau feluri de mâncare obişnuite prin gospodăriile muntenilor care se ocupau cu creşterea vitelor şi oieritul.

Deşi regiunea Maramureş din România are şi locuri modernizate, o plimbare în mediul rural printre păduri, biserici de lemn şi căpiţe de fân „te vor face să simţi că te-ai întors înapoi în timp“, sunt de părere jurnaliştii de la publicaţia engleză „Th...

Deşi pare o poveste ireală, calfele călătoare chiar există şi duc tradiţia născută în spaţiul germanic mai departe, chiar şi în era tehnologiei. Tinerii meşteşugari călătoresc preţ de trei ani şi o zi prin toată lumea pentru a se perfecţiona în meser...

Reţete de mici. Cu siguranţă micii reprezintă cea mai comună şi reprezentativă mâncare tradiţională românească. Cum pregătim însă cei mai gustoşi şi sănătoşi mici? Printre secretele dezvăluite de bucătari se numără carnea lăsată la scurs înainte să f...

În inima munţilor s-au născut câteva tipuri de brânzeturi ce gâdilă de sute de ani papilele gustative ale românilor şi de decenii chiar şi ale străinilor, făcând concurenţă specialităţilor italieneşti, franţuzeşti sau greceşti. Printre ele se numără ...

Pentru mărţişoare tradiţionale aşa cum se ofereau şi acum 100 de ani, botoşănenii au la dispoziţie tarabele cu meşteri tradiţionali de pe Pietonalul Unirii. Dacă vor simboluri ale Primăverii ceva mai moderne sub forma mărţişoarelor broşă, Piaţa Centr...

Revoluţia din 1989 a însemnat pentru Maramureş începutul unor mai schimbări. Poate cea mai importantă schimbare a fost aceea legată de dispariţia mineritului, care a dus la creşterea şomajului în multe dintre localităţile judeţului şi care a făcut ca...

Pensiunile, conacele, hanurile  şi restaurantele din Botoşani se bat deja în oferte pentru petrecerea de Revelion. Botoşănenii au de ales între o varietate de locaţii, meniuri şi preţuri, totul variind de la  modern la tradiţional. Preţurile se încad...

O unguroaică din Harghita se „luptă” de peste un deceniu pentru ca meşteşugul ţesutului, transmis în familia sa din generaţie în generaţie, să nu se piardă. Lenke Vilma poartă războaiele de ţesut realizate manual chiar de către soţul său prin toată ţ...

Cea mai bună pâine din Bărăgan se coace în comuna Roseţi. Faima i s-a dus în două judeţe, Ialomiţa şi Călăraşi, după ce s-a aflat că e sută la sută naturală. Patronul fabricii, inginer agronom, e gospodar veritabil. El cultivă grâul, îl macină şi apo...