FOTO Încăperi săpate în piatră care ar fi putut servi drept chilii sau mici biserici rupestre, descoperite alături de urmele unei fortificaţii din Epoca Fierului
0Descoperire spectaculoasă făcută de arheologii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă în imediata apropiere a Castrului Roman de la Porolissum. Dovezi că acolo a existat o fortificaţie din Epoca Fierului, alături de cel puţin două încăperi săpate în piatră, au fost găsite cu ocazia unor săpături efectuate zilele trecute.
Săpăturile au început la mijlocul lunii august şi au vizat, potrivit informaţiilor primite de la Ioan Bejinariu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, evaluarea potenţialului arheologic al unei zone aflate în cuprinsul Complexului Arheologic de la Porolissum. Este vorba despre perimetrul Dealului ”Cămnin”, aflat în hotarul satului Jac. ”Până acum, se cunoştea că pe această culme deluroasă a existat o fortificaţie din pământ ce ar fi funcţionat la începutul Evului Mediu, prin secolele IX – XI. În perioada în care romanii s-au stabilit în zona Porolissum pe una dintre laturile dealului a funcţionat o carieră pentru extragerea pietrei de construcţie. Nu în ultimul rând, se ştia că în zona carierei ar exista cel puţin un adăpost săpat în stâncă, despre care se presupunea că ar fi servit drept chilie a unor pustnici sau chiar ar fi fost o mică bisericuţă rupestră”, ne-a explicat arheologul stadiul cercetărilor şi informaţiilor deţinute, înainte de cercetările de acum, în privinţa sitului respectiv. Evaluarea de teren s-a realizat cu participarea unor entuziaşti elevi voluntari din Zalău, dar şi a câtorva studenţi de la Universitatea din Chester (Marea Britanie).
Aşezare din Epoca Fierului, întinsă pe cinci hectare
Concluziile arheologilor după săpăturile ceu au durat aproximativ trei săptămâni dau peste cap ceea ce se ştia până acum: ”În mod cert, fortificaţia de pe Dealul ”Cămnin” nu a funcţionat în perioada Evului Mediu, ci este mult mai veche decât această perioadă. Ceramica descoperită indică faptul că avem de-a face cu o aşezare fortificată din perioada Epocii Fierului, mai precis din prima jumătate a mileniului I î. Hrs. Această aşezare trebuie să fi avut un rol important în perioada respectivă în controlul accesului prin trecătoarea Poarta Meseşană, croită de apele Văii Ortelecului. Aşezarea ocupa o suprafaţă de 4-5 hectare şi era înconjurată cu un zid de apărare din lemn şi pământ bătut (palisadă) în faţa căruia se afla un şanţ, tot cu rol defensiv. În partea mai înaltă a zonei pe care se află aşezarea fortificată din epoca fierului se observă o incintă mai mică, probabil tot o zonă fortificată despre care nu ştim însă din ce perioadă datează şi în ce scop a fost realizată”, explică arheologul.
Potrivit acestuia, cariera din care romanii din zona Porolissum-ului au extras piatra a afectat parţial o latură a fortificaţiei din epoca fierului. ”Se observă mai multe zone de exploatare, există blocuri desprinse din frontul carierei şi lăsate pe loc de către romani, sunt vizibile urme ale uneltelor cu care au desprins piatra. Va fi nevoie pe viitor de curăţarea acestei zone accidentate în vederea unor cercetări şi a descoperirii unor indicii suplimentare în legătură cu această exploatare”, precizează Ioan Bejinariu.
”Chiliile” au 1,75 metri înălţime
Partea cea mai spectaculoasă, cel puţin pentru nespecialişti, a descoperiri o reprezintă, însă, încăperile săpate în piatră, a căror vechime ar putea merge mii de ani în urmă. ”Se pare că există cel puţin două cavităţi săpate în piatră care ar fi putut servi drept chilii sau mici biserici rupestre. Noi am început cercetarea doar la una, unde intrarea era relativ facilă. Se observă la intrare cum a fost cioplită piatra, obţinându-se o profilatură arcuită. Dimensiunile cavităţii cioplite în mod cert de om (se observă urma uneltelor cu care a fost cioplită piatra) sunt foarte modeste. Suprafaţa totală măsoară circa 4,5 m2 , iar înălţimea este de circa 1,75 m. La prima vedere, în interior, pe pereţi nu pot fi sesizate urme de pictură sau eventuale desene incizate însă este nevoie de o iluminare specială. Cercetarea noastră nu a furnizat din păcate indicii materiale care să ne permită să precizăm, în mod cert, caracterul acestei construcţii, dar şi perioada în care a funcţionat. Analogiile existente în alte zone ne determină să credem că ar putea fi vorba despre o mică biserică rupestră, dar până la găsirea unor indicii concrete, indubitabile, trebuie să vorbim doar despre ipoteze preliminare”, explică arheologul.
Potrivit lui Bejinariu, evaluarea de teren va trebui continuată în anii următori prin cercetări sistematice, mai ample. ”Scopul final, dincolo de informaţia ştiinţifică şi elucidarea unor mistere arheologice, rezidă în posibilitatea de a spori atractivitatea turistică a zonei Complexului arheologic de la Porolissvm, prin diversificarea unor potenţiale trasee, care să vizeze şi vestigiile arheologice de pe Dealul ”Cămnin”, precum şi povestea acestora”, spune el.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
