Originea exactă a zicerii „a bate câmpii“. Cum a încercat marele cărturar George Călinescu „să îndulcească“ expresia

Atunci când o persoană vorbeşte pe lângă subiect sau fără noimă se spune că „bate câmpii”. Expresia, preluată din limba franceză, a căpătat un sens peiorativ în limba română, în timp ce în ţara de origine şi-a păstrat sensul textual.

Expresia ”a bate câmpii” reprezintă traducerea expresiei ”battre la campagne”, din limba franceză, care datează din secolul al XIX-lea. Ca formă, singura diferenţă dintre cele două expresii este folosirea substantivului la plural în limba română, în timp ce în limba franceză îl regăsim la singular. 

Deşi expresia este aproape identică în cele două limbi, sensul pe care l-a căpătat ”a bate câmpii” în limba română este opus celui din limba franceză. Dacă în limba română ”a bate câmpii” înseamnă a divaga, a vorbi aiurea, a vorbi fără sens, în limba franceză ea înseamnă a explora locuri noi.

”În franceză, expresia n-are decât ulterior sensul răutăcios din română. Battre la campagne însemna iniţial a explora, a cerceta, a fi în căutare de locuri noi. Avea (şi are) expresii sinonime: battre la forêt, les routes, le pays, din care ultimele au dat expresiile româneşti a bate drum şi a bate ţara. Pădurile nu se lasă bătute în româneşte. Cum s-a infiltrat sensul negativ e uşor de bănuit: cine bate câmpii o face având spiritul liber şi visător, înclinat adică spre frivolitate. Româna l-a preferat, ignorându-l pe cel originar. Doar în a bate ţara ( în lung şi în lat) ori în a bate un drum (lung) limba noastră s-a dovedit fidelă”, explica, în ”Adevărul”, criticul literar Nicolae Manolescu. 

Expresia ”a bate câmpii” a căpătat un sens pozitiv după ce criticul şi istoricul literar George Călinescu a completat-o ”cu graţie”. Călinescu afirma despre eseul „Pseudokynegetikos“ al lui Alexandru Odobescu, definind arta divagării, că autorul ”bate câmpii cu graţie”. ”Locuţiunea adverbială a lui Călinescu o îndulceşte, chiar dacă n-o face pe de-a-ntregul pozitivă. Şi o întoarce la sensul originar din limba din care provine”, a completat Nicolae Manolescu.

Mai puteţi citi:

Fabula spumoasă din spatele expresiei „Să revenim la oile noastre“. Îndemnul a fost adaptat în română din franţuzescul „Revenons à nos moutons“

De unde vine expresia „a freca menta”

De unde vine expresia „avocatul diavolului“ – cine este, în realitate, acest personaj misterios şi cine l-a inventat