Liderii comunităţii româneşti din Timoc aşteaptă rezultatele anchetei privind proiectul pilot de învăţare a limbii române

Autorităţile şcolare din Serbia au acceptat anul acesta primul proiect experimental de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională, în 13 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin. Liderii comunităţii româneşti din Timoc aşteaptă acum rezultatele anchetei derulate de Ministerul Educaţiei.

Proiectul pilot de studiere a limbii române cu elemente de cultură naţională în şcolile din Valea Timocului – Serbia a început în luna aprilie, după ce autorităţile de la Belgrad au ales câteva şcoli din oraşele Bor, Zajecear şi Negotin, iar Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) s-a implicat în pregătirea proiectului.

Proiectul pilot a fost programat pentru un număr de 13 şcoli din Bor, Zajecear şi Negotin, antrenând peste 600 de copii. Cum era firesc pentru un prim proiect au apărut şi o serie de nefuncţionalizăţi, iar o parte din copii s-au retras, fie din cauza programului şcolar încărcat, fie din cauza distanţelor pe care trebuiau să le parcurgă din satele de domiciliu până la şcoala din oraş, însă ideea în sine şi deschiderea autorităţilor şcolare de la Zajecear şi Belgrad s-a dovedit un pas uriaş înainte în realizarea acestui vis al românilor legat de afirmarea identităţii lingvistice.  „Toate ţările care aderă la Uniunea Europeană trebuie să respecte drepturile fundamentale are minorităţilor. Minoritatea română are acest drept de a învăţa limba română şi  recent s-a încheiat un proiect pilot care este un pas înainte pe calea aprobării de către autorităţile sârbe a introducerii limbii române în şcoli. Cred că de acum înainte nu mai există niciun impediment şi din toamnă românii îşi vor putea învăţa limba maternă în şcoli” spune Romeo Crîşmaru, preşedinte Asociaţiei Forum pentru Cultură şi Identitate din Drobeta Turnu Severin.

După momentul istoric al discuţiilor oficiale de la Bruxelles dintre România şi Serbia consemnat la 2 martie 2012, ideea studierii limbii materne în şcoli de către românii din Valea Timocului a început să capete conturul unui vis realizabil. Primele coordonate au fost trasate de către liderul Asociaţiei pentru Cultura şi Tradiţia Rumânilor „Dunărea” din Kladovo – Tihan Matasarevici, care a reuşit să răzbată prin hăţişul legilativ şi să obţină aprobările necesare atât de la Ministerul Educaţiei din Serbia, cât şi de la Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear, pentru a încrie la şcoală 155 de copii, de la părinţii cărora a obţinut semnături. Din păcate, la Kladovo nu a fost aprobată introducerea proiectului pilot, însă toată lumea a înţeles faptul că aici a început materializarea unui vis secular al fraţilor noştri.

„Am început să strângem semnăturile de la părinţi pentru copiii care vor să înveţe în limba română. De mai bine de jumătate de an ne ocupăm cu înscrierea copiilor pe formulare şi aceste formulare s-au dus la şcoli pentru ca să se poată învăţa limba română aici la noi la Kladovo. Părinţii a peste 150 de copii şi-au dat acordul ca micuţii lor să aibă învăţământ în limba română, ne spune Tihan Matasarieici, preşedinte Asociaţia pentru Cultura şi Tradiţia Românilor.

Liderii comunităţii româneşti din Timoc aşteaptă acum cu sufletul la gură rezultatele anchetei Ministerului Educaţiei şi fireşte întroducerea limbii române în şcoli de la 1 septembrie 2013, odată cu începutul noului an şcolar. Pe de altă parte, Tihan Matasarieici, preşedinte Asociaţia pentru Cultura şi Tradiţia Românilor, a reuşit, cu fonduri europene, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, să organizeze în perioada următoare într-o tabără de vară, cursuri de limba română, în care sunt implicaţi circa 50 de copii, în oraşul Kladovo şi în satul Podvârşka.

Pe aceeaşi temă:

Moment istoric. Primele ore de limba română pentru copiii etnicilor români din Valea Timocului

Proiectul de predare a limbii române în şcolile din Valea Timocului, monitorizat de OSCE

Autorităţile sârbe au introdus “limba vlahă” în şcolile din Timoc